Viciul ataşamentului

sursa: pinterest.com,Posted by liliana

Unii dintre noi  se agaţă de alţii dintre noi care însă nu deţin niciun suport (emoţional) de care să poţi rămâne prins. Fiindcă ei se pot lipsi de oricine, pentru că ei ştiu că nimeni nu e de neînlocuit. Şi trăiesc liberi.
Îi admir pe cei care savurează clipa alături de cei care sunt, fără să sufere dacă aceasta va fi fost ultima întâlnire. Pentru că eu fac parte din categoria celor care se ataşează profund de mulţi oameni şi adesea, nu tocmai de cei potriviţi. Eu trăiesc prin poveştile pe care le trăiesc cu cei dragi, cu prieteni, cu colegi, cu iubiţi, cu câte un partener de discuţie interesant. Dar nu reuşesc doar să le trăiesc şi să mă bucur, fiindcă, în acelaşi timp, mintea mea regizează mii de alte scenarii din viitor: Dacă nu mai vorbim? Dacă pleacă? Dacă se plictiseşte? Dacă ne pierdem?… Şi mi-e teamă să nu pierd splendoarea prezentului, deşi ştiu… şi ce-i dacă ne pierdem? Vor veni mereu alţi oameni minunaţi şi vom trăi împreună poveşti demne de încrustat pe inimă – şi atât. Deşi ştiu că cei meniţi să rămână vor rămâne, indiferent dacă ne întâlnim des sau nu, indiferent dacă suntem prieteni pe Facebook sau nu.
Şi cel mai dramatic este când ne lipim de o persoană  alunecoasă, rece, indiferentă. O persoană care poate trăi fără noi la fel de bine cât putem noi de rău trăi fără ea. Tragem de relaţii din ataşament, ca un şoarece de bunătatea din cursă. Uneori credem că e necesitate. Sau iubire. Sau destin. Dar e doar dependenţa emoţională, atât de dulce-amară, ca orice viciu. Ne provocăm stările de euforie, ştiind că atunci când ne vom trezi ne vom simţi oricum rău. Dar dăm un minut de fericire alături de cineva pentru ore de suferinţă atunci când pleacă.
Tânjesc după libertatea de a putea veni şi pleca oricând, fără să-mi fie teamă că vreodată nu voi mai şti drumul sau că voi găsi uşa încuiată. Nu este ideal să trăim ca nomazii, nelimitaţi şi cu inima uşoară pentru orice va veni? Să lăsăm timpul şi vitregiile vieţii să ne confirme legăturile, fiindcă numai aşa ne putem bucura, fără să ne mai temem că mâine va pieri totul iar noi ne vom simţi rău.
Mi-am ştiut mereu viciul ataşamentului, dar nu m-am putut vindeca niciodată. Din preaplinul inimii mele i-aş dărui fiecărui om întâlnit şi l-aş păstra. Dar unde? E oare loc şi putere pentru toţi?…  Am trăit mereu cu naivitatea că dragul meu de cineva va asigura poveşti nemuritoare. Şi cu povara vinovăţiei că nu le scriu, că nu îi sun şi vizitez destul de des pe cei de care eu cred că nu ar trebui să mă îndepărtez niciodată. Cel mai probabil, unii dintre ei nu se gândesc deloc la mine iar alţii s-au resemnat – fără dor – cu amintirea mea şi cu faptul de a ne vedea, poate, o dată pe an. Unii, puţinii ştiu că ne aparţinem reciproc, dincolo vorbe sau dovezi.
Dar cel mai adesea, în legăturile serioase care îmi consumă prea multă energie, mă întreb retoric: Unde se termină iubirea şi începe ataşamentul? Cum le deosebim? Cum ne apărăm trăirile autentice de apucăturile schizofrenice ale emoţionalităţii?

“Se spune ca a fi sincer inseamna a nu ascunde nimic celuilalt, a te deschide tot. Este exact, dar criteriul acestei sinceritati il are intotdeauna celalalt, si nu tu.

Esti considerat sincer nu “când nu ascunzi nimic” celuilalt, ci când nu ascunzi ceea ce se asteapta de la tine sa nu ascunzi.

Este poate paradoxal, dar asa e; sinceritatea ta nu se verifica prin tine, ci prin celalalt.

Esti considerat sincer numai când spui ceea ce vrea si ceea ce asteapta altul de la tine sa spui.

Daca ii marturisesti unei prietene ca e frumoasa si inteligenta, in timp ce ea nu e nici una, nici alta, nu esti sincer. Daca ii spui ca e urâta si foarte putin desteapta, esti sincer.

Dar marturiseste-i ca toate acestea n-au absolut nici o importanta, ca altele sunt lucrurile pe care ai dori sa i le spui, ca isi macina timpul intr-un mod stupid, ca traieste o himera, ca viseaza la lucruri care o indeparteaza de adevar si de fericire – atunci sigur nu esti nici sincer, esti nebun.

Este poate ciudat, dar ne temem de o lume “defavorabila”, de un mediu strain, cu care nu putem comunica, fata de care nu putem fi “sinceri”. Pentru a nu fi singuri vrem ca lumea sa fie sincera cu noi.

Doar sinceritatea ne da acea certitudine ca suntem inconjurati de prieteni, de oameni care ne iubesc, ca nu suntem singuri.

De aceea in ceasurile de mare singuratate se fac cele mai multe confesiuni, se deschid sufletele, oamenii se cauta unul pe altul: tocmai pentru a anula acel sentiment al izolarii definitive.

Sinceritatea este si ea, ca atâtea altele, un aspect al instinctului de conservare.

De fapt, sinceritatea participa la acea complicata clasa de sentimente si orgoliu care se numeste prietenie si care, trebuie s-o recunoastem, constituie unul din cele mai serioase motive pentru a iubi viata.

In prietenie se intâmpla acelasi lucru: esti iubit nu pentru ceea ce esti tu, ci pentru ceea ce vede si crede prietenul tau in tine.

Tu, omul, esti sacrificat intotdeauna. Esti iubit nu pentru tine, ci pentru ceea ce poti da, ceea ce poti justifica, verifica, contrazice sau afirma in sentimentele prietenului.

Si nu te poti plânge, pentru ca si tu faci la fel; toata lumea face la fel.

Ceea ce intristeaza oarecum intr-o prietenie este faptul ca fiecare dintre prieteni sacrifica libertatea celuilalt. Prin “libertate” inteleg suma posibilitatilor lui, vointa lui de a se schimba, de a se modifica, de a se compromite.

Esti iubit pentru ca prietenii s-au obisnuit cu tine sa te vada pe strada, sa te intâlneasca la un anumit local sau pe terenul de sport, s-au obisnuit sa mergi cu ei la cinematograf, in vizita la cunostinte, sa-ti placa in general ceea ce le place si lor, sa gândesti, in general, ceea ce gândesc si ei. Unde esti tu in toate aceste sentimente ale lor?

Esti descompus, distribuit si asimilat dupa vointa sau capriciul lor; iar tu faci la fel. Daca intr-o zi vrei sa faci altceva decât ceea ce se asteapta de la tine sa faci, atunci nu mai esti un bun prieten, atunci incomodezi, obosesti, stânjenesti.

Câteodata esti tolerat; aceasta e tot ce poate oferi dragostea prietenilor tai libertatii tale: toleranta.

Zilele trecute incercam sa vorbesc cu câtiva prieteni despre moarte, iar ei parca mi-ar fi spus: “Draga, fii serios si lasa prostiile la o parte!”. Ei nu intelegeau ca ceea ce le apare lor drept prostii poate insemna pentru mine o problema esentiala.

Si atunci m-am intrebat ce ar spune prietenii mei daca as savârsi un act compromitator, dar cerut urgent de libertatea mea?

Si mi-am dat seama ca n-ar judeca schimbarea din punctul meu de vedere.

Ei n-ar incerca sa treaca o clipa in mine, ca sa-mi inteleaga nebunia. M-ar decreta nebun, m-ar tolera sau m-ar lasa singur. In nici un caz n-ar trece in mine.

Or, dragostea adevarata nu inseamna decât aceasta completa renuntare la individualitatea ta pentru a trece in celalalt.

O prietenie nu se verifica numai prin libertatea pe care i-o acorzi celuilalt.

A ajuta pe un prieten la nevoie, a-l incalzi cu mângâierile tale, a-l inconjura cu “sinceritatile” tale nu inseamna nimic.

Altele sunt adevaratele probe ale prieteniei:

• a nu-i incalca libertatea,
• a nu-l judeca din punctul tau de vedere (care poate fi real si justificabil, dar poate nu corespunde experientei destinului celuilalt),
• a nu-l pretui prin ceea ce iti convine sau te amuza pe tine, ci pentru ceea ce trebuie el sa realizeze ca sa ajunga un om, iar nu un simplu manechin.

Toate acestea insa nu ti le cere nimeni, dupa cum nimeni nu-ti cere adevarata sinceritate, ci numai acea sinceritate pe care o doreste el.

Nu uitati ca intr-o prietenie nu conteaza numai ceea ce ia celalalt.

Fiecare luam mai putin decât ar trebui.

Acesta este marele nostru pacat: ca nu ne e sete de mult, ca ne multumim cu sferturi; de aceea avem fiecare dintre noi atâta spaima de ridicol.

NU NUMAI CA NU DAM CÂT AR TREBUI, DAR SI LUAM CU MULT MAI PUTIN DECÂT NI SE OFERA.”

ASCULTA-TI SUFLETUL...

ASCULTA-TI SUFLETUL...

"Adu-ţi aminte: sufletul creează, mintea reacţionează.

Sufletul ştie în înţelepciunea Lui că experienţa pe care o ai în Acest Moment este o experienţă trimisă ţie de către Dumnezeu, înainte chiar de a deveni conştient de ea. Aceasta este ceea ce se înţelege printr-o experienţă prezentă, trimisă dinainte în dar. Ea este deja pe drum către tine chiar în momentul în care o cauţi, pentru că, exact înainte de a întreba, Eu ţi-am şi răspuns. Fiecare Moment de Acum este un cadou minunat de la Dumnezeu. De aceea prezentul este dar de la Dumnezeu.
Sufletul caută în mod intuitiv circumstanţa perfectă şi situaţia necesară acum pentru a vindeca gândul greşit şi pentru a-ţi aduce experienţa corectă a lui Cine Eşti Tu cu Adevărat.
Este dorinţa sufletului să te aducă înapoi la Dumnezeu - să te aducă acasă al Mine.
Este intenţia sufletului să se cunoască pe el însuşi prin experienţă şi, astfel, să Mă cunoască pe Mine, deoarece sufletul înţe¬lege că Tu şi Eu Una suntem, chiar dacă mintea neagă acest adevăr şi corpul acţionează în conformitate cu această negare.
De aceea, în momente de mari decizii, ieşi din minte şi, în schimb, lasă sufletul să caute.
Sufletul tău înţelege ceea ce mintea nu poate să conceapă.
Dacă-ţi petreci timpul încercând să-ţi dai seama ce este „cel mai bine” pentru tine, alegerile tale vor fi precaute, deciziile tale vor dura la infinit şi călătoria ta va fi lansată pe o mare de nelinişti şi aşteptări.
Dacă nu eşti atent, te vei îneca în aşteptările tale.

Uau! Ăsta chiar că este un răspuns! Dar cum îmi ascult eu sufletul? De unde ştiu ce să aud?

Sufletul îţi vorbeşte prin sentimente. Ascultă-ţi sentimentele.
Urmează-ţi sentimentele. Preţuieşte-ţi sentimentele.

De ce mi se pare că preţuirea sentimentelor este exact ceea ce m-a făcut să intru, de la început, în necaz?

Pentru că ai etichetat evoluţia drept „necaz” şi statul pe loc drept „siguranţă”.
Adevăr îţi spun Eu ţie: sentimentele tale nu te duc niciodată la „necaz”, pentru că sentimentele tale sunt adevărul tău.
Dacă vrei să trăieşti o viaţă în care să nu-ţi urmezi niciodată sentimentele, dar în care fiecare sentiment este filtrat prin maşinăria Minţii tale, dă-i înainte. Ia deciziile, bazându-te pe analizarea situaţiei de către Mintea ta. Dar nu căuta bucurie în astfel de maşina¬ţiuni şi nici preamărire a lui Cine Eşti Tu cu Adevărat.
Aminteşte-ţi: Adevărata preamărire nu trece prin minte.
Dacă-ţi asculţi sufletul, vei şti ce este „cel mai bine” pentru tine, pentru că cel mai bine pentru tine înseamnă ce este adevărat în ceea ce te priveşte.
Când acţionezi luând în considerare numai ce este adevărat în ceea ce te priveşte, îţi vei grăbi înaintarea pe cărare. Când creezi o experienţă bazată pe „adevărul tău de acum”, mai degrabă decât să reacţionezi la o experienţă bazată pe un „adevăr trecut”, produci un „nou tu”.
De ce durează atât de mult să creezi realitatea pe care o alegi? Iată de ce. Pentru că nu ţi-ai trăit adevărul tău.
Cunoaşte adevărul şi adevărul te va elibera.
Dar, o dată ce ai ajuns să-ţi cunoşti adevărul, încetează să te mai răzgândeşti în ceea ce îl priveşte. Mintea ta este cea care încearcă să-şi dea seama ce este „cel mai bine”. Opreşte-o! Ieşi din mintea ta. întoarce-te la simţirile tale!
Aceasta se înţelege prin „a-ţi veni în simţiri”. Înseamnă a te întoarce la ceea ce simţi, nu la ceea ce gândeşti. Gândurile tale sunt pur şi simplu atât - gânduri. Construcţii mentale. Creaţii „inventate” de mintea ta. Dar sentimentele tale — ei, astea sunt reale.
Sentimentele sunt limbajul sufletului. Şi sufletul tău este adevărul tău.
Asta e. Ei, ce zici, ţi se pare că se leagă totul?

Asta înseamnă că trebuie să ne exprimăm sentimentul - oricât de negativ sau distrugător ar fi el?

Sentimentele nu sunt nici negative nici distrugătoare. Ele sunt pur şi simplu adevăruri. Contează doar modul în care exprimi adevărul tău.
Când exprimi adevărul tău cu dragoste, rareori apar rezultate negative şi distrugătoare. Şi când se întâmplă, este, de obicei, pentru că altcineva a ales să trăiască experienţa adevărului tău într-un mod negativ sau distrugător. Într-un astfel de caz, probabil că nu se poate face nimic pentru a evita rezultatul.
Desigur, nu e în regulă să nu reuşeşti să-ţi exprimi adevărul. Cu toate acestea, oamenilor li se întâmplă aşa ceva tot timpul. Sunt atât de îngroziţi ca nu cumva să provoace sau să fie confruntaţi cu neplăceri posibile, încât ascund în totalitate adevărul lor.
Adu-ţi aminte: Aproape că nu este atât de important cât de bine este primit un mesaj, ci cât de bine este el trimis.
Nu poţi să-ţi asumi responsabilitatea pentru cât de bine acceptă celălalt adevărul tău; poţi doar să te asiguri de cât de bine este el co-municat. Şi, prin cât de bine, Eu nu vreau să spun doar cât de clar; vreau să spun, cu cât de multă dragoste, cu cât de multă compasiune, cu cât de multă sensibilitate, cu cât de mult curaj şi cât de complet.
Aici nu este loc pentru jumătăţi de adevăr, pentru „adevăr brutal” ori chiar pentru „adevăr simplu”. Înseamnă adevărul, întregul adevăr şi numai adevărul, aşa să te ajute Dumnezeu.
Partea cu „aşa să te ajute Dumnezeu” este cea care aduce calităţile Dumnezeieşti de dragoste şi compasiune - pentru că Eu te voi ajuta întotdeauna să comunici în felul acesta, dacă Mi-o vei cere.
Da, exprimă ceea ce tu numeşti sentimentele „cele mai negative”, dar nu în mod distructiv.
Faptul că nu reuşeşti să exprimi (adică să împingi în afară) sentimentele negative nu le face să dispară; le ţine în interior. Negativitatea „ţinută în interior” face rău corpului şi împovărează sufletul.

Dar dacă o altă persoană aude fiecare gând negativ pe care tu îl ai în ceea ce o priveşte, acesta ar afecta relaţia, indiferent de cu cât de multă dragoste au fost emise aceste gânduri.

Eu am spus să exprimi (să împingi în afară, să scapi de) sentimentele tale negative - nu am spus cum sau cui.
Nu e nevoie să împărtăşeşti toată negativitatea din tine cu persoana faţă de care o simţi. E nevoie să comunici celuilalt aceste sentimente doar atunci când a nu o face ţi-ar compromite integritatea sau l-ar face pe celălalt să creadă într-un lucru neadevărat.
Negativitatea nu e niciodată un semn al adevărului suprem, chiar dacă pare a fi adevărul tău în acel moment. S-ar putea ca ea să provină dintr-o parte din tine care nu este vindecată. De fapt, întot-deauna de acolo vine.
De aceea este aşa de important să scoatem din noi aceste stări negative, să ne eliberăm de ele. Numai lăsându-le să iasă - plasându-le undeva acolo, în faţa ta - le poţi vedea destul de clar ca să-ţi dai seama dacă crezi cu adevărat în ele.
Cu toţii aţi spus ceva - ceva urât - pentru ca, apoi, să descoperiţi că, după ce aţi rostit acele cuvinte, nu le mai simţiţi ca fiind „adevărate”.
Cu toţii aţi exprimat sentimente — de la fiică la mânie, la furie - ca să descoperiţi că, după ce le-aţi exprimat, ele nu mai arată ceea ce simţiţi cu adevărat.
În acest fel, sentimentele pot fi înşelătoare. Sentimentele sunt limbajul sufletului, dar trebuie să vă asiguraţi că daţi ascultare adevăratelor sentimente şi nu unui model contrafăcut, construit în mintea voastră."

WOLSCH NEALE DONALD CONVERSATII CU DUMNEZEU

Cat de deschisa este inima ta in aceasta clipa?

Cat de deschisa este inima ta in aceasta clipa?

Cat de profund iti doresti un barbat care sa iti implineasca aspiratia catre iubire? Cat de activ ii permiti iubirii tale sa se manifeste prin picioarele, coapsele si gatul tau? Sunt inima si abdomenul tau la fel de deschise in clipa de fata ca si cum ai face dragoste cu un iubit in care ai o incredere deplina? Esti capabila sa sesizezi ce se ascunde in inima tuturor fiintelor vii? Probabil ca nu. Cel mai adesea, inima ta nu se deschide la maxim, iar trupul tau nu debordeaza de placerea iubirii. De aceea, tu atragi catre tine un barbat mai putin prezent decat si-ar dori inima ta.

In adancurile inimii tale, tu iti doresti probabil sa cunosti un barbat care sa fie in totalitate prezent alaturi de tine, ca si cum ar face tot timpul dragoste cu tine, chiar si atunci cand sunteti la masa sau cand va plimbati. Pentru a putea atrage un astfel de barbat si pentru a trezi in el intreaga lui plenitudine, trebuie mai intai sa iti oferi propria plenitudine a iubirii. Prezenta lui constienta si iubirea pe care o emana inima ta merg mana in mana. El uita de tine atunci cand te inchizi, iar tu te inchizi atunci cand uita de tine. El doreste sa te posede atunci cand ai incredere in el, prin adorarea constiintei lui, iar tu te deschizi, oferindu-ti iubirea si abandonandu-te in fata lui, atunci cand simti prezenta lui puternica si faptul ca iti adora inima.

Daca nu te afli la ora actuala intr-o relatie cu un astfel de barbat, constientizeaza ce simti in momentul prezent: esti suficient de deschisa si simti iubirea care se manifesta prin inimile tuturor fiintelor vii? Le simti suferinta si bucuria? Esti capabila sa te deschizi in mod activ, sa receptezi chiar in acest moment forta iubirii in trupul tau si in inima ta, ca si cum l-ai primi pe iubitul tau pana in profunzimile fiintei tale, oferindu-i iubirea ta feminina extrem de vulnerabila si revarsarea totala a energiei tale?

Daca esti capabila sa iti oferi iubirea cea mai profunda a inimii tale, vei atrage cu siguranta catre tine un barbat cu o prezenta constienta profunda, chiar acum. Pe de alta parte, daca daruirea inimii tale este plina de prudenta, iar revarsarea energiei prin trupul tau este redusa la cote minime, nu vei atrage in acest moment decat un barbat a carui prezenta constienta este instabila si a carui inima nu isi doreste sa te cunoasca in profunzime.

Cum te poti deschide in momentul prezent? Incepe prin a respira profund. Umple-ti abdomenul cu forta vitala in timp ce inspiri, apoi expira si elimina cu aceasta ocazie toate tensiunile pe care le-ai acumulat. Inspira si expira profund, cu fiecare particica a trupului tau. Inspira si expira cu picioarele, pana cand simti furnicaturi prin degete, apoi continua la fel cu celelalte parti ale corpului. In acest fel, picioarele tale vor deveni calde, vaginul tau se va relaxa si se va umezi, abdomenul se va rotunji si se va umple de placere, inima ti se va deschide si va incepe sa simta, bratele, palmele si degetele vor deveni niste prelungiri ale inimii tale, gatul ti se va relaxa si se va alungi, fata, buzele si ochii vor incepe sa reflecte aceasta detensionare interioara. Respira profund si relaxeaza-ti intregul trup, de la degetele de la picioare si pana la cap.

In continuare, in timp ce respiri, proiecteaza-te in exterior, incepand din zona inimii. Daca ai un iubit, respira la unison cu el. Simte-i forma, bucuriile, suferintele, inspirand si expirand cu inima ta. Daca ai copii, respira la unison cu ei, in inima ta. Procedeaza la fel si cu prietenii. Deschide-ti inima si las-o sa se puna la unison cu intreaga comunitate din jurul tau, iar apoi cu intreaga lume. Inspira si expira la unison cu oamenii, cu animalele, cu plantele, cu oceanul, cu padurea, ba chiar si cu intunericul noptii, la nivelul inimii tale. Permite-i inimii sa se deschida si sa se puna la unison cu intreaga lume. Simte aspiratia care umple inimile tuturor fiintelor vii.

Simultan, detensioneaza-ti trupul, astfel incat inima ta sa se poata deschide activ (cu ajutorul respiratiei) fata de momentul prezent. Acest moment existaca iubire. Simte pulsatia vietii acestui moment care se manifesta prin tine, care ia forma ta, dar si a tuturor celorlaltor fiinte si lucruri din jurul tau. Momentul prezent este viu si este sinonim cu iubirea, sau cu deschiderea interioara.

Relaxeaza-ti gatul, inima, abdomenul si organele genitale, ca si cum te-ai scufunda intr-un ocean al iubirii, si recepteaza astfel plenitudinea si omniprezenta iubirii. Lasa-ti inima sa fuzioneze cu trupul si deschide-te pentru a trai cu totul acest moment. Pe masura ce vei avansa cu practica, vei invata sa respiri la unison cu iubirea care anima intregul univers si inimile tuturor fiintelor vii. Vei invata sa te dizolvi in aceasta iubire universala si sa te bucuri in fiecare moment de plenitudinea ei, cu intregul tau trup. Reactia ta naturala in fata acestei iubiri va fi sa te deschizi tot mai mult in fata iubirii, oferind-o tu insati, la fel ca o iubita care se daruieste iubitului ei. Este ca si cum Dumnezeu ar face dragoste cu tine, iar tu i te-ai darui intru totul.

Esti capabila sa receptezi extazul divin al acestui moment prezent cu intregul tau trup scaldat in iubire, mergand pana la degetele de la picioare? Iti oferi tu intregul trup ca pe un dar sacru? Iti oferi tu intreaga inima, pentru a fi posedata de intruparea terestra a iubirii? Daca doresti sa atragi catre tine un barbat cu o inima profunda, trezind in el intreaga sa plenitudine a constiintei, va trebui sa iti oferi mai intai propria inima.

Cuvintele modifica ADN-ul"

"Stiinta pura: Cuvintele modifica ADN-ul"

Descoperirea savantilor rusi cu privire la caracterul informational de unda al ADN-ului arata catre o recuperare a spiritualitatii pierdute.

Descoperirile recente in domeniul naturii ADNului au dat peste cap ideea ca omul este fix din punct de vedere genetic. Proiectul „Genomul Uman” a dezvaluit doua lucruri interesante despre genele umane: a) omul are 30.000 de gene (doar cu 300 mai multe decat un soarece); b) numai 10% din ADNul uman este folosit pentru codificarea si reproducerea proteinelor, restul – aproximativ 90% – este cunoscut ca ADN rezidual, pe care savantii l-au considerat a fi deformat si redundant. Insa ramura rusa a Proiectului Genomul Uman, condusa de renumitul dr. Piotr Garjajev, a descoperit capacitati de natura lingvistica si mediumnica in ADNul rezidual, deschizand astfel drumul pentru o re-evaluare a genelor umane in termeni de cuvinte, de genetica undelor si de o gramatica a spiritualitatii.

Modificarile ADN-ului si cuvintele

Conform constatarilor savantilor rusi, codul genetic urmeaza aceleasi reguli care se gasesc si in limbajele umane. Prin modularea anumitor tipare de frecventa sonora pe o raza laser, savantii pot sa influenteze frecventa ADNului si informatia genetica. Aspectul cel mai interesant al descoperirii lor este ca niste cuvinte si fraze simple pot sa functioneze la fel de bine ca niste raze laser. Literalmente, omul isi poate re-programa schita genetica prin intermediul cuvintelor – ceea ce explica de ce afirmatiile si hipnoza pot sa aiba efecte puternice asupra mintii si corpului.

Modificarile ADN-ului si genetica undelor

Aceasta descoperire indica si importanta frecventelor si vibratiilor sonore in originea vietii omenesti, precum si posibilitatea ca creatia sa fi fost generata de unde de constiinta. Efectul de ADN fantoma este un element important al cazului: campul energetic al unei mostre de ADN ramane detectabil pentru lumina laser chiar si atunci cand mostra fizica este indepartata. La un nivel fundamental, omul este energie pura. In genetica undelor, ADNul rezidual functioneaza la nivelul unei infrastructuri complexe de super coduri si de comunicare prin unde, realizata in forma materiala ca si structuri cristaline – holograme dinamice ale genelor, in cristalele lichide ale continuumului cromozomial. Acest model sugereaza ca gena umana este o parte din holograme mai mari (multiversuri) de realitate informationala sub forma de unde. In mod clar, hiper-comunicarea, sub forma sensibilitatii la distanta, a vindecarii la distanta si a telepatiei, face parte din protocolul uman.

Modificarile ADN-ului si gramatica spiritualitatii

Oare este posibil ca structurile lingvistice ale genomului uman sa indice o forma de limbaj universal, o gramatica a spiritualitatii? William A Tiller, in Psychoenergetic Science: A Second Copernican-Scale Revolution [Stiinta psihoenergeticii: O a doua revolutie de dimensiunile revolutiei initiate de Copernicus] (Walnut Creek, CA: Pavior Publishing, 2007) crede ca chiar asa este. Omul, explica el, este compus dintr-un sine corporal al personalitatii si o „infrastructura complexa… in corpuri subtile” care duc la „o performanta umana marita si la capacitati extinse” (89). Scopul vietii este sa construiasca aceasta infrastructura sub forma unei gramatici a spiritualitatii. Michael Cremo, in Human Devolution: a Vedic Alternative to Darwin’s theory [Degenerarea umana: O alternativa vedica la teoria lui Darwin] (Badger, CA: Torchlight Publishing, 2003) sustine ca omul a aparut cu miliarde de ani in urma, in unde de constiinta, dar ca a „degenerat” la un omolog modern, condus de ego, instrainat de constiinta de grup si de spiritualitatea stramosilor sai. Constiinta de grup poate sa produca vindecarea pamantului. Daca vremea poate fi influentata de frecventele Schumann, atunci omul, care este capabil sa rezoneze la aceste frecvente, poate sa genereze, prin intermediul constiintei de grup, modificari care dizolva violenta si restaureaza echilibrul natural al pamantului.

Comunica asertiv

  „Fă ceea ce-ți place atât timp cât nu dăunează nici celorlalți, nici ție însuți”    

Hedoneu

     Asta vrea, de fapt, să spună cuvântul asertivitatea, să facem ceea ce ne place, să spunem ceea ce avem pe suflet dar să avem grijă să nu rănim pe nimeni și mai ales pe noi înșine cu alegerele pe care le face.

     Conceptul de asertivitate se referă la curajul de a spune lucrurilor pe nume într-o manieră de respect față de celălalt.

     Să fii asertiv înseamnă să comunici autentic și eficient, construind în timp real o relație pe termen lung.

     „Lipsa de asertivitate este sursa cea mai importantă de inadecvare socială”    

Rakos

     Încrederea în sine, în forțele proprii, este temelia care te ajută să ieși în lume și să înfrunți toate dificultățiile. Dacă nu ai încredere în ceea ce șimți, în ceea ce ești, în ceea ce crezi, dacă nu ești sigur/ă pe tine, nu vei putea să fii asertiv, să comunici într-un mod asertiv cu ceilalți, iar asta îți va aduce numai dezamăgiri și trăiri nepăcute.

     Odată cu lipsa încrederii în sine vine și dependența de ceilalți, de părerile celorlalți, de sfaturile celorlalți. Te vei obișnui să-i lași pe ceilalți să-ți influiențeze alegerile, trăirile.. iar rezultatele nu te vor mulțumi niciodată căci n-au fost alegerile tale, chiar dacă au fost grăite de gurița ta. Cum să te simți bine dacă tu nu exprimi ce simți cu adevărat în interior? Cum să primești răspunsul dorit de la ceilalți, rezultatele așteptate, dacă tu nu exprimi care-ți sunt cu adevărat gândurile, emoțiile, trăirile?

     Din frică de a nu fi accepat sau plăcut, din teamă de a fi rănit, ascundem anumite stări interioare, în speranța că la un moment dat le vom satisface, fără să le comnunicăm verbal, sau într-un alt mod, știut numai de noi. Doar comunicând asertiv atât cu noi cât și cu ceilalți din jurul nostru ne vom putea satisface nevoile personale.

     Dacă nu ești asertiv cu tine și cu celalti vrei primi doar ce vor ceilalți, și nu ce vrei tu.

     O relație frumoasă de iubire se bazează pe o comunicare asertivă. Cum putem avea o relație cu cineva deacă nu exprimăm ceea ce simțim, ceea ce gândim, ceea ce vrem de la noi și de al el/ea? Cum să știe el/ea ce vrem și ce ne face plăcere să trăim, să simțim, dacă nu-i comunicăm? Cu siguranță nu va reuși să-ți citească gândurile, oricât de experimentat/ă ar fi partenerul/a tău/ta.

     Nu uita: Cere și ți se va da!!

     Spune-i iubitului/ei tău/tale ce gândești, ce-ți place: „Îmi place să mă plimb, să stau în parc pe o bancă să privesc copii cum se joacă. Iubesc marea, răsăritul. Nu gâtesc dacă sunt obosită. Îmi place să mă consulți când sunt de luat decizii ce ne privesc pe amândoi. Nu-mi place să aștept. Iubesc mâncărurile ușoare!”

     Spune-i orice îți trece prin cap, oricât de banal ar suna, supe-i-o. Las-l/-o să ia parte la tot ce ți se întâmplă, la toate planurile tale. Nu te aștepta să se transforme într-un medium.

     „Chiar dacă viața îți oferă, în jocul ei, cărți nefavorabile, depinde de fiecare om să nu dispere și să câștige cu ele cea mai frumoasă partidă”     

Epictet

     Ca să primești trebuie să oferi, fără teamă, fără frică, fără a măsură cât dai și cât primești, fără așteptări. Fii îndrăzneață, pozitivă, încrezătoare... Aruncă-te în brațele lui cu inocență și încredere. Bucură-te de fiecare moment ... nu te gândi la cât va dura, important este să trăiești fiecare sentiment la intensitate maximă...

     Bărbații (nu doar ei, și femeile, de asemenea) vor să știe că femeia care îl iubește este sigură și încrezătoare în capacitățile și abilitățiile sale. 

    Sentimentul încrederii se naște atunci când îl oferi, când te deschizi fără teamă în fața lui, fără teamă de a fi rănită sau părăsită. Bucură-te de relația ta de cuplu atât cât durează... nimic nu este sigur în viață deși uneori ne-ar plăcea să avem siguranță pe anumite lucruri. Dacă mâine se termină se termină, fără regrete, iar dacă se merită, luptă demn pentru iubirea ta, n-o lasa să se pierdă... 

     Bărbații au nevoie de confirmări verbale că ceea ce îți oferă este ceea ce-ți dorești... că ești mulțumită de el... că răspunde aștepărilor tale... dar are nevoie, de asemeni, să te vadă activă, independentă și încrezătoare în capacitățiile tale. 

     Acceptă-l așa cum este sau renunță!! De ce să-l schimbi? Fiecare are dreptul să fie așa cum dorește să fie. Uneori cerem anumite lucrui doar pentru a ne simți noi bine sau pentru a arăta ceva cuiva și mai puțin pentru a face un bine persoanei de lângă noi. Nu ne întrebăm dacă partenerul nostru poate să facă față schimbărilor impuse de noi, dacă poate să nu satisfacă așteptările care le avem față de el. Nu te vei simți mai frumoasă sau mai desteaptă dacă-l vei transforma pe iubitul tău în Brad Pitt, sau oricare altul. E o problemă și îți aparține în totalitate, să stai alături de cineva și să-ți dorești să-l schimbi, în fiecare clipă, începânde de la aspectul fizic până la preferințele culinare. Tu ești cea care are nevoie de schimbări!!

     „Iubirea este dificilă... Iubirea unei ființe umane pentru o alta este poate încercarea cea mai dificilă pentru fiecare dintre noi. Este cea mai înaltă mărturie despre noi înșine, opera supremă pentru care toate celelalte nu sunt decâtpregătiri.”  

Reiner Maria Rilke

     Iubește!

     Bucură-te de fiecare sentiment și experiență plăcută pe care o trăiești!

Aurora Liiceanu - Dreptul la placere

Se repeta mereu, cand vine vorba despre Freud, faptul ca el a spus ceva foarte simplu: in viata exista doua principii, principiul placerii si principiul realitatii. Secretul unei vieti bune, armonioase este sa tii cont de amandoua. Cine traieste doar in principiul placerii, adesea asociat cu viata boema, nu se uita prea mult la bani si la confort, la rutina cotidiana, ci la ceea ce-i place, ceea ce-i face placere. Dar, poate sa aiba surprize. Nu totdeauna placute.

Cine traieste doar in principiul realitatii, cine vrea tot ce-i asigura o liniste suspecta, poate deveni robot, poate deveni sclav salarial si, ceea ce este mai grav, se uita piezis la viata, evitand sa se confrunte cu placerile si bucuriile ei. Nici asa nu este bine, pentru ca timpul trece, frustrarile se aduna si la un moment dat poti dori „sa dansezi, dar nu te mai tin picioarele”.
Daca vorbim despre libertate si decizie, sa-l citez pe Einstein, ca sa sustin cele de mai sus, care scria: „Nu cred in libertatea omului in sens filosofic. Fiecare actioneaza nu numai sub constrangeri exterioare, ci si potrivit necesitatii launtrice”. Ca atare, avem necesitati launtrice care sunt etichetate ca placeri. Altii le numesc nevoi, iar identificarea nevoilor este ceva ce ni se spune ca trebuie facut pentru ca sa ne gestionam cum trebuie viata.
Avem dreptul la placeri, dar uneori acceptam sa facem ceva, inclusiv sa avem un job, care sa nu ne faca placere. Ce facem atunci? Ar trebui sa nu rabdam, sa nu mergem ca la abator, sa nu facem ceva care nu ne bucura si nu ne face placere, ci sa cautam ceva in care neplacerea sa dispara sau cel putin sa fie suportabila, fara a ne devasta viata.
Cineva mi-a spus odata, vorbind despre alegerile pe care le facem in viata, ca la doua alegeri trebuie sa chibzuim mult: unde muncim, ce facem si cu cine coabitam, traim.
Explicatia lui era simpla. El impartea cele 24 de ore in trei: opt ore de dormit, opt ore de munca si opt ore de stat cu cineva, cu o persoana pe care ai ales-o. Desigur, totul este relativ, dar cele trei aspecte ale timpului trait parca conteaza. De ce, mai imi spunea el, sa fii nefericit 16 ore, caci chiar daca dormi bine, tot nu esti constient.
Si, daca l-am citat pe Einstein, mai adaug tot din scrierile lui cat de mult conteaza in viata placerea. El spunea ca imboldul cel mai important pentru munca in viata este placerea de a munci, placerea produsa de rezultatul muncii.
Placerea are o putere psihologica, un prestigiu intern teribil.
Uneori avem noroc. Ne place ce facem. Sa fie oare acest lucru datorat faptului ca stim ceea ce trebuie sa facem, ca facem bine ceva? Se pare ca da. Ceea ce faci bine, faci cu placere. Si nu numai la slujba. Cand o femeie face prajituri minunate si i se spune, este recunoscuta ca buna facatoare de dulciuri, ea le face cu placere. Ii place sa faca prajituri. Invers nu este adevarat. Poti avea placere, dar faci lucrul prost.
Sunt oameni care alearga dupa bani, muncesc inghitind in sec, suporta colegi care nu au nimic comun cu ei, strang din dinti uitandu-se la ceas si timpul liber, in care s-ar simti bine si si-ar putea bifa placeri cunoscute, altadata simtite, i se scurge printre degete ca nisipul de pe plaja cand il iei in pumn. Un interes anume, de regula financiar sau dorinta de a pastra locul de munca, ii fac pe unii sa devina adicti la munca, „workaholici”. Mai sunt unii, intr-o situatie mai nefericita, care si-au uitat placerile, bucuriile cele mai simple, care nu mai simt dorinta de a face altceva. Un principiu psihologic spune ca dorintele se sting daca nu le traiesti, ca ai pierdut dorinta si, culmea, nici macar nu-ti mai dai seama. Acestia sunt numiti „muncitori extremi” (extreme workers) si se considera ca o mutatie s-a produs in capul lor. Oare merita sa-si traiasca viata asa? Oare realizeaza ca le-a murit „organul placerii” prin nefunctionare?
Am spus ca unii oameni ... uita sa traiasca pentru ca muncesc prea mult. Este adevarat, numai ca ei alearga dupa bani. Dar, in aceasta categorie a celor care uita sa traiasca intra si unii oameni care nu alearga dupa bani, ci gasesc un refugiu la munca, care evita sa traiasca, care nu inteleg ceea ce se intreaba unii: noi traim pentru a munci sau muncim pentru a trai? Mai sunt si altii care stau din pasiune toata ziua si muncesc. Pe ei Ortega y Gasset ii numea oameni unidimensionali. Dar, unii le spun acestora cu repros sa nu uite sa si traiasca.
Am cunoscut o tanara de acest fel. Mama ei mi-a spus ca vorbind cu croitoreasa ei la o proba, aceasta - era unguroaica - i-a spus: „ Aduceti aminte la Roxana sa nu uite sa se marite!”
Am cautat sa vad pe net ce scriu oamenii si am vazut ca multi iubesc expresia italieneasca „dolce far niente”, care nu este luata drept lenevie placuta sau trandavie placuta. Unii cred ca sensul de „a trai bucurandu-te de placerile vietii fara a avea griji” este mai degraba acceptat. Distractiv este ca „Dolce far niente” este si nume de pensiune – chiar la noi, la Brasov - , dar si numele unuia dintre cele mai mari yahturi din lume.
Dar, sa revin spunand ca viata are atat de multe tentatii si atat de multe bucurii posibile, incat nu trebuie sa muncim nici cand nu ne place, nici prea mult si nici pentru bani. Un singur motiv pentru acest final: timpul nu ti-l poti cumpara si nici nu sta pe loc.

O iubire, doua case

Aurora Liiceanu: O iubire, doua case. Avantaje si dezavantaje A trai separat, dar impreuna este, in prezent, un aranjament de viata care se raspandeste tot mai mult. Acest sindrom LAT (Living Apart Together) se deosebeste de un alt aranjament de viata, definit si el ca sindrom, relatie la distanta lunga - LDR (Long Distance Relationship). Ele au ceva comun: partenerii nu locuiesc in aceeasi casa sau in acelasi spatiu. Dar, au si ceva diferit: distanta intre spatiile in care traiesc cei doi. Atat LAT, cat si LDR difera de ceea ce numim concubinaj, dar au si ceva comun: cei doi resping casatoria ca formula legitima de relatie. Singuratate, nu, prospetime, da LAT este deja destul de raspandit in Canada, Suedia, Marea Britanie si in alte tari din Europa, f i­ind preferat mai ales de persoanele tinere. Acest aranjament de viata nu este determinat de cauze obiective, cum ar fi locul de munca in tari diferite sau in orase diferite ale celor doi parteneri, dorin­ta de a nu impune noul partener copilului sau copiilor pe care celalalt ii are deja cu un fost par­te­ner, esecul unei coabitari anterioare. Ba, dimpo­triva, cand adopta ideea de a trai separat, dar fi­ind impreuna, partenerii sunt vecini, stau uneori in acelasi imobil, la cateva blocuri distanta sau pe strazi alaturate. Cei doi care se iubesc sunt de a­cord sa locuiasca separat, considerand ca a locui in acelasi spatiu erodeaza iubirea si distruge relatia. Exista, se spune, trei tipuri de relatii LAT: majoritatea adopta cu un sentiment de aprobare traiul separat, altii adopta acest trai cu regrete – fie ca munca nu le permite sa locuiasca impreuna, fie ca anumite probleme de familie ii fac sa adopte acest stil de viata -, iar altii nu sunt foarte convinsi ca vor trai in acest fel permanent, deci sunt deschisi la ideea unei schimbari privind relatia. Unii sociologi considera ca acest aranjament de viata sau stil de trai in cuplu este ceva care se impune in peisajul social prezent. Altii adauga la constatarea acestei realitati faptul ca ea reprezinta deconstructia sociala a familiei ca unitate traditionala de baza, deci ca ea este o amenintare a modelului traditional de casatorie. Putem sa ne punem insa intrebarea: de ce castiga teren acest aranjament de viata? Ce motive au oamenii care pretind ca se iubesc sa nu doreasca sa coabiteze, sa nu locuiasca impreuna? Pentru analistii relatiilor interpersonale, motivele se confunda cu avantajele, care nu sunt deloc putine. Locuind in spatii diferite, dar avand posibilitatea de a se vedea fara dificultati, relatia este vie, proaspata si, unii admit ca si pentru copii este benefica. Timpul petrecut impreuna, atunci cand cei doi au o relatie de acest tip, are o dimensiune speciala, se petrece cu mai mare intensitate emotionala, cu mai mare satisfactie. Avantajul comun al celor doi este si faptul ca ei fac ce vor fara a se consulta cu partenerul si, evident, nu fac ceva ceea ce nu-si doresc sa faca. Ei sunt stapani pe viata lor, fara a fi singuri. Un alt avantaj este separarea finantelor si a cheltuielilor domestice, fapt ce elimina disputele sau tensiunile determinate de nevoi sau dorinte diferite. Autonomia mai mare existenta in acest tip de relatie permite celor doi sau unuia dintre ei sa se implice mai mult in cariera, sa aiba activitati personale si sa bugeteze timpul disponibil tinand cont mai mult de propriile dorinte. In acest fel, in acest tip de relatie fiecare dintre cei doi dispune de timp privat si de spatiu privat si aceasta disponibilitate devine o prioritate care este, in esenta, avantajul suprem al relatiei. De aceea, se spune ca a locui impreuna creeaza pentru fiecare dintre cei doi o „claustrofobie emotionala“. vrea. El vrea sa manance seara, ea nu. El vrea sa pescuiasca, ea vrea sa se uite la televizor. Lui nu-i place sa vina cineva in vizita, ea vrea sa-si vada o prietena si i se pare incomod sa se vada in oras, cand ar putea s-o cheme acasa. Ei ii place mobila veche, lui ii place mobila moderna, mai rece, ca de birou etc. Cel care cedeaza simte frustrarea renuntarii. Dar care ar fi riscurile sau amenintarile unei de­ci­zii de a locui separat, pentru ca decizia are si consecinte imprevizibile sau eventuale dezavantaje? Pare firesc ca dezavantajele sa fie ceea ce reprezinta avantaje atunci cand un cuplu locuieste impreuna. Mai intai, putem vorbi de suspiciunea unei angajari in alta relatie sau disponibilitatea care decurge din libertatea de miscare a fiecaruia. Cand locuiesti impreuna controlul asupra relatiei este mai mare, poti asista la gesturile celuilalt care induc indoiala sau nesiguranta. Apoi, separarea aduce cu sine un contact fizic mai redus si satisfacerea nevoilor sexuale mai dificil de realizat, mai amanat. Si, ceea ce sustin unii psihologi, se poate intampla ca uneori sa simti nevoia de a nu fi singur sau singura, de a evita sentimentul de singuratate si chiar atunci celalalt nu este langa tine. Puse in cantar, avantajele de care am amintit si dezavantajele mentionate trebuie bine gandite, iar alegerea traiului separat trebuie sa aiba argumente sigure. Se mai spune ca schimbarea relatiilor intre sexe, cresterea autonomiei femeilor, tendinta femeilor de a acorda importanta carierei si situatiei financiare personale, ca si hedonismul, narcisismul si individualismul contribuie la continuturi diferite ale relatiei intr-un cuplu. Frida Kahlo si Diego Rivera au avut o relatie tumultoasa, dar au trait si separat, despartindu-se in mai multe randuri. Text de Aurora Liiceanu

10 lectii invatate de la ingeri



1.Traieste in integritate

Ingerii mi-au spus: „Petrece-ti timpul ocupandu-te de activitati care se potrivesc cu cele mai inalte intentii ale tale. Lasa deoparte lucrurile la care intuitia te indeamna sa renunti.

Ingerii m-au indemnat sa-mi ascult inima. M-au asigurat ca voi fi in siguranta, daca refuz munca care nu se potriveste adevaratelor mele intentii. Am descoperit rapid, ca ingerii aveau dreptate!

2.Nu exista decat ACUM

„Esti complet si intreg chiar acum. Nu-ti pune speranta in ceea ce ti-ar putea aduce ziua de maine – asta ar implica ca esti imperfect sau iti lipseste ceva acum – si ca vei fi complet, doar atunci cand ceva exterior va aparea in viata ta in viitor.”

Cand ingerii mi-au spus acestea, mi-am dat seama ca eu traiam pentru viitor. Ma concentram pe ceea ce ziua de maine mi-ar fi putut aduce si nu pe binecuvantarile din prezent. Acum alcatuiesc in gand, o lista a lucrurilor pentru care sunt recunoscatoare in fiecare seara.

3.Conflictul se afla in interiorul mintii tale

„Orice conflict pe care il vezi sau cu care te confrunti in lumea exterioara este o proiectie a egoului tau. In realitate, lumea este in pace si tu iti proiectezi frica de pace asupra lumii. Tu nu vrei sa-ti rezolvi conflictul interior, dar vrei sa-l indepartezi de tine. Asa ca-l proiectezi asupra altor oameni si crezi ca ei sunt cei care iti cauzeaza disconfortul. Ceilalti oameni sunt neutri, tablite goale, pe care tu le colorezi cu propriile semnificatii si definitii. Apoi, reactionezi de parca aceste culori si definitii ar fi reale. Iar, ca urmare, ei te trateaza in felul in care te-ai asteptat, facand profetia sa se auto-indeplineasca.”

In timp ce ingerii imi explicau acestea, mi-am dat seama cat de des i-am permis fricii sa-mi creeze momente dureroase. Dar intotdeauna am avut puterea de a alege gandurile si sentimentele pe care eu le-am atribuit situatiilor.

4.Purifica-ti dieta

„Hrana are o anumita vibratie, iar tu vrei sa vibrezi la fel de inalt si de fin cu frecventa la care aspiri. Hraneste-te cu fructe si legume proaspete, nuci si cereale integrale, deoarece au cele mai inalte frecvente vibrationale. Evita carnea, produsele lactate, alcoolul, zaharul, ciocolata si cofeina, care au cele mai scazute vibratii. Si aminteste-ti ca esenta tuturor alimentelor pe care le mananci te afecteaza mult timp dupa ce mancarea se digera.”

In momentul in care ingerii mi-au spus aceasta, dieta mea era deja destul de sanatoasa. Renuntasem la carne rosie si alba si la alcool. Totusi, mai era loc de imbunatatiri, asa ca am urmat sfaturile si am adoptat o abordare alimentara cunoscuta sub numele Vegan. Imbunatatirea aspectului si a energiei au fost radicale si imediate! In loc sa simt ca-mi lipseste ceva, alegerea unei alimentatii mai sanatoase era usoara si naturala.

5.Nu da pentru a primi

„Renunta la a mai planifica rezultatele pe care le astepti ca urmare a ceea ce daruiesti. Vei primi rezultate, pentru ca ai daruit – aceasta este o lege universala. Dar nu depinde de tine felul in care cauza si efectul vor circula. In plus, daca vei astepta ceva in schimb n-ai oferit in realitate nimic, pentru ca retii darul in constiinta ta, asteptand sa primesti ceva, inainte ca tu sa-l eliberezi complet.”

Inca o data, m-am simtit jenata, in timp ce ingerii vedeau in strafundurile sufletului meu. Stiau ca sunt o persoana generoasa. Totusi, trebuia sa recunosc ca daruiam uneori cu dorinta de a primi ceva in schimb. Cu o incredere totala in ingerii mei, am decis sa renunt la toate legaturile atasate de darurile mele pentru ceilalti. Aproape imediat am inceput sa primesc recompense surprinzatoare, cum ar fi noi propuneri de afaceri si experiente minunate cu prietenii.

6.Petrece timp de unul singur in natura

„Sunetele si mirosurile naturii sunt invizibile, asa ca iti poarta mintea spre taramul invizibil al spiritului, unde lucrurile vibreaza mai inalt si mai rapid decat materia. Exista proprietati vindecatoare, in natura. De asemenea, exista ingeri ai naturii, foarte reali. Le poti cere acestor ingeri ai naturii sa te vindece. A sta in natura te ajuta sa te adaptezi ritmului natural al pamantului si, deoarece sincronizarea si ciclurile fac parte din intreg, tu te vei sincroniza cu ritmul vietii.”

La indemnul ingerilor, m-am indepartat de biroul meu si am inceput sa-mi petrec orele pranzului, afara. Aerul proaspat, razele de soare si parfumul florilor m-au ajutat sa patrund la niveluri mai profunde. Stau afara si ii rog pe ingerii naturii sa ma inconjoare.

7.Detaseaza-te de materie

„Atunci cand esti atasat de materie, in gand, ramai atasat de produsele mintii – si astfel ramai atasat de ego. Nu exista cale de a scapa de aceasta lege.”

Ingerii mei mi-au clarificat ca nu exista nimic rau in lucrurile materiale. Materia e neutra, dupa cum spun ingerii. Ei inteleg ca oamenii au nevoi materiale, cum ar fi mancarea, imbracamintea si adapostul. Dar cand idolatrizam lucrurile materiale – cum ar fi atunci cand ne gandim continuu la bani si posesiuni – ne concentram asupra naturii noastre inferioare si nu asupra sinelui nostru superior.

8. Nu judeca

„Ii judeci pe altii, ca o metoda de a te apara pe tine insuti, pentru a-i tine departe de tine, astfel incat sa nu te apropii de ei si sa te ranesti. Dar ti-am spus ca nu e nevoie sa te gandesti la siguranta ta. Tu esti in siguranta, iar un tipar de gandire dominat de ingrijorare in ceea ce priveste siguranta ta, iti poate aduce exact lucrurile de care te temi.”

Ingerii au explicat ca atragem spre noi lucrurile la care ne gandim - indiferent daca sunt pozitive sau negative. Daca ma gandesc, in mod obsesiv, la pericolul fizic si emotional, creez un climat in care cele mai cumplite temeri se adeveresc. Prin exercitiu, am inceput sa observ momentele in care ii judecam pe ceilalti oameni. Am inceput sa-mi eliberez temerile catre ingeri si am descoperit ca obiceiul de a judeca a disparut treptat.

9. Traiesti acolo unde ti-e focalizata constiinta

„Daca ai un gand lipsit de iubire – de exemplu de orgoliu, invidie sau ingrijorare – simti durere. Tu ESTI constiinta ta si simti efectele locului in care iti este focalizata constiinta. Tu nu-ti doresti durere. Asa ca, alege sa-i incredintezi Luminii, toate gandurile tale neiubitoare.”

La inceput, aceasta lectie a fost dureroasa. Intotdeauna am crezut ca circumstantele din exterior imi influentau fericirea. Si totusi, ingerii insistau ca lucrurile stau invers si ca gandurile mele erau cele care colorau lumea. Ei mi-au spus ca fericirea mea nu era legata de ceea ce aveam, ci de ceea ce gandeam.

10. Slaveste-L pe Creator in toate

„Nu cauta slava pentru tine insuti. In esenta, totusi, atunci cand Il slavesti pe Dumnezeu, tu slavesti acea parte din tine care este una cu Dumnezeu. Prin slavirea Sa, stai departe de starea ta de ego si te centrezi pe constiinta sinelui tau superior.”

La inceput m-am simtit umilta de aceasta lectie, insa ingerii mei mi-au oferit un sprijin, amintindu-mi ca – deoarece sinele meu adevarat este una cu Dumnezeu – imi laudam adevaratul eu, de fiecare data cand Il slaveam pe Dumnezeu.

Mai multe informatii la: http://filedelumina.ro/2012/08/28/10-lectii-invatate-de-la-ingeri/#ixzz24q4N5pRV

Ridica ti vibratia prin 10 metode

Pe parcursul unei zile, intampinam multe lucruri care ne secatuiesc de energie si alunga vibratiile pozitive; seful poate e nedrept cu noi, sau poate partenerul nostru sau copiii au o zi mai agitata, avem parte poate de o altercatie, de tra
fic, zgomot, vesti proaste sau avem provocari pur si simplu care ne mananca energia. Iar atunci cand vibratiile noastre se invart pe o frecventa joasa ,este foarte greu sa ne concentram pe scopurile noastre sau sa ne propunem sa fim fericiti.


Atunci cand esti pe o vibratie inalta, te simti mai stabil, mai in siguranta, mai creativ, pasionat, increzator, conectat la viata, expresiv si intuitiv. Iar aceasta este o modalitate excelenta de a-ti petrece timpul in aceasta viata.
Sunt foarte multe metode prin care iti poti ridica vibratia. Iti voi impartasi zece dintre ele pe care le poti aplica timp de cateva minute pentru a avea rezultate. Pe masura ce te vei familiariza cu ele, vei incepe sa gasesti propriile tale metode. Studiaza-le si incorporeaza- le in rutina ta zilnica. Vei descoperi ca ai mai multa energie si resurse pentru a trai viata plenar.

1. Canta

A canta este cea mai rapida si usoara metoda de a-ti creste vibratia. E foarte greu sa te simti trist sau deprimat atuci cand canti. Incearca sa canti un cantec cu versuri. Canta cat te tin plamanii, de parca ai fi intr-un muzical pe Broadway. Daca esti timid, gaseste-ti un loc privat pentru a face asta. E foarte distractiv si sa inventezi cuvinte pentru un cantec mai vechi. Si la fel de amuzant este sa incerci sa faci karaoke.
Incearca sa canti chiar atunci esti prea trist ca sa ai chef de cantat. Canta dimineata, cand iti pregatesti copiii pentru gradinita sau pentru scoala sau cand te pregatesti pentru o noua zi de munca si vei vedea ca ziua ta se va imbunatati semnificativ.

2. Fa miscare

Cand iti misti corpul, inviti Spiritul Universal in interiorul tau si misti energiile inauntrul tau astfel incat distrugi posibilele blocaje energetice din zona chakrelor.
Danseaza! Pune- ti o melodie, si apoi misca-te in ritmul muzicii.
Daca nu-ti place sa dansezi, fa exercitii. Fa o plimbare, pe jos sau cu bicicleta, urca scari, ridica greutati. Pune-ti muschii la treaba. Acest lucru te va impamanta si te va reconecta cu corpul tau si cu Pamantul. Aminteste-ti ca esti o fiinta spirituala intr-un corp fizic si ca trebuie sa ai grija de corpul tau pentru ca el sa-ti poata adaposti in siguranta spiritul.Poti sa incerci si Qigog, Tai Chi, sau yoga. Toate incorporeaza meditatia si isi propun sa reconecteze mintea, corpul si spiritul.

Miscarea corpului curata sistemul limfatic si elibereaza endorfinele care dau senzatii placute in corp. Miscarea energizeaza. Cand oamenii sunt tristi sau deprimati, nu au tragere de inima spre miscare si prefera statul la televizor sau in pat. Daca esti pe o frecveta negativa, impune-ti sa faci miscare. Plimba-te putin sau danseaza pe melodia preferata. Vei observa o schimbare considerabila a vibratiilor tale.

3. Razi

Umorul iti ridica intotdeauna vibratiile. Exista un motiv pentru care s-a spus ca rasul este cel mai bun medicament.Daca te tarasti prin viata si te simti zdrobit, gaseste un motiv de ras. Razi chiar de tine si de situatia ta. Invata sa nu te iei prea in serios. Daca nu poti sa razi de propria ta situatie,atunci gaseste motive de ras in alta parte. Uita-te la o comedie, uita-te la un filmulet amuzant sau citeste o carte de bancuri. Rasul elibereaza endorfine in corp. Foarte rar vezi oamenii deprimati razand. Daca ar rade, in mod sigur ar reusi sa scape de depresie.
Cand esti in stare sa razi, chiar daca te afli intr-o situtie de viata mai dificla, acest lucru te va conduce intr-un punct de unde vei putea sa actionezi si vei putea sa scapi de vibratiile joase.
Cand a fost ultima data cand ai ras din tot sufletul?Astfel incat sa te doara stomacul sau sa-ti dea lacrimile? Este un sentiment minunat de eliberare, care merita incercat mai des.

4. Mediteaza

Meditatia ese o metoda excelenta de a ne reconecta cu mintea si spiritul.E recomandat sa ne asezam intr-o pozitie confortabila, sa punem muzica relaxanta pe fundal, sa aprindem cateva lumanarele parfumate. Apoi sa ne concentram pe respiratie. Sa observam inspiratiile si expiratiile. Sa facem cateva expiratii adanci. Vom observa ca ne vin multe ganduri in minte. E bine sa le lasam sa intre si sa plece.Sa fim constienti de gandurile noastre si apoi sa le dam drumul. Putem sa stam in acesta stare pentru a ne bucura de momentul prezent, sau putem face o meditatie care sa ne separe, prin imaginatia noastra, de ego si sa ne duca in comunicare cu sinele, cu intuitia, cu ghizii nostri spiritual.
E recomandat sa facem exercitii zilnice de meditatie, timp de 10 minute. Unora le place sa mediteze dimineata, imediat cum se trezesc, pentru a ramane cu aceasta stare buna pe tot parcursul zilei. Mai exista si varianta meditatiei inainte de a merge la culcare, pentru eliberarea tuturor energiilor negative acumulate pe parcursul zilei. Meditatia poate fi facuta la birou, in timpul pauzei de pranz sau oricand in timpul zilei.

5. Curatare energetica

Exista un corp energetic de lumina in interiorul fiecaruia. Pe parcursul unei zile, acest corp energetic se impregneaza cu experientele si energiile altora. Unele din acestea te vor energiza, insa altele te vor seca de energie. Poti insa sa-ti refaci energia, devenind constient de ea si facand cativa pasi pentru a reechilibra energiile. Iata cateva metode de curatare energetic rapida:

- Respira adanc de zece ori.
- Respiratia adanc indeparteaza tensiunile din corp si oxigeneaza sangele.De asemenea, indeparteaza starile de manie,frica sau depresie.Pe inspiratie e bine sa spunem mantra "inspir iubirea si lumina din Univers.Permit numai iubirii si luminii sa locuiasca in mine."Si apoi pe expiratie:"Indepartez negativitatea si reziduurile ei din corpul meu.Sunt iubire."
- Fa o baie fierbinte. Apa are puteri purificatoare, atat fizic cat si energetic. Cand faci baie, e bine a-ti repeta:"Indepartez toate energiile negative din corpul meu.Sunt plin de iubire si lumina de la Sursa Universala." Imagineaza- ti ca apa este lumina alba, care te inconjoara cu dragoste si protectie.
- Spune o rugaciune. Cere ca energiile tale a fie purificate.Spune: "Sunt inconjurat de lumina alba a iubirii. Cer sa fiu un vas curat pentru energia provenita de la Sursa Universala, sa impart dragoste si binecuvantari oriunde ma duc."
- Echilibreaza- ti chakrele.

Chakrele sunt puncte de lumina din corpul tau care conecteaza corpul energetic la corpul fizic. Fiecare chakra reprezinta o arie a vietii tale. Fa o meditatie de purificare a chakrelor, prin care sa-ti imaginezi ca fiecare zona devine curata.

6. Numara-ti binecuvantarile

Recunostinta este printre cele mai inalte vibratii din univers. A fi recunoscator iti poate ridica vibratia in cateva secunde. Indiferent de ce se intampla in viata ta, poti gasi ceva pentru care sa fii recunoscator. Chiar atunci cand ti se intampla ceva rau,incearca sa gasesti binecuvantarea din spatele situatiei.
Scrie, in fiecare dimineata sau in fiecare seara,zece lucruri pentru care esti recunoscator. Pot fi lucruri simple, de care te bucuri zilnic.Iata cateva exemple:
- Sunt recunoscator pentru ca familia ma iubeste si stiu ca pot conta pe dragostea si sprijinul ei in orice situatie.
- Sunt recunoscator pentru sanatatea mea.
- Sunt recunoscator oamenilor care m-au provocat astazi, pentru ca mi-au dat sansa sa evoluez spiritual.
- Sunt recunoscator pentru ca am cel mai calduros si confortabil halat de baie.
- Sunt recunoscator pentru sanatatea copiilor mei.
- Sunt recunoscator pentru faptul ca am suficienti bani pentru a cumpara produse ecologice.
Cand devii constient de toate aceste binecuvantari din viata ta, atunci incepi sa functionezi pe alte frecvente si sa dai in jur mai multa energie pozitiva, aducand in viata ta mai multe binecuvantari. Cand simti ca incepi sa te simti manios,trist, vinovat,plin de temeri,incepe sa-ti numeri binecuvantarile din viata ta.Vei vedea ca situatia nu e atat de rea pe cat pare.

7. Tine un jurnal

Scrierea gandurilor te ajuta sa le procesezi mai bine. Sa te exprimi, chiar si pe hartie, poate fi un exercitiu terapeutic.Iti poate da si un etalon aceea ce ai fost si cat de departe ai ajuns la un moment dat.Poti folosi jurnalul si pentru a-ti inregistra binecuvantarile zilnice,dar si pentru a-ti exprima gandurile.Acest lucru te ajuta sa-ti cresti vibratiile,pentru ca in loc sa depozitezi sentimentele negative in corpul tau, poti scapa de ele,incredintandu- le hartiei.

In acelasi timp.te poate ajuta sa gasesti solutii si sorteaza gandurile intr-o maniera logica.Iti poti folosi jurnalul pentru a-ti face listele zilnice de sarcini,pentru a descrie experientele de crestere personala care ti s-au intamplat peste zi,sau pentru a-ti nota scopurile.Poti scrie acolo scrisori pentru cei de care esti prea speriat pentru a le vorbi in realitate sau poti scrie cateva randuri pentru cei pe care esti furios si fata de care nu te poti exprima fara sa-ti pierzi cumpatul.
Poti scrie orice in jurnalul tau.Este un exercitiu terapeutic,insa e recomandat sa-l pastrezi doar pentru tine,intr-un loc sigur,pentru ati da spatiu de a fi sigur cu tine insuti.

8. Ajuta-i pe ceilalti

Este un mod simplu si eficient de ati creste vibratia. Cand cauti pe cineva,acea persoana iti este recunoscatoare. Recunostinta este o vibratie foarte inalta,si cand ajuti pe cineva sa atinga acea stare,se proiecteza si asupra ta aceeasi energie pozitiva.
Nu trebuie sa facem gesturi eroice pentru a-i ajuta pe ceilalti.
Putem sa dam telefoane rudelor mai invarsta si sa ne interesam de ele.Sa cumparam o cafea pentru cineva care sta alaturi de noi la restaurant.Sa lasam un bacsis mai mare pentru un chelner care pare obosit,sa facem un compliment unui strain,sa donam haine mai vechi unui adapost de copiii.Sa vedem daca putem face zece astfel de actiuni in fiecare zi.
Este usor sa facem acest lucru atunci cand avem o stare emotionala buna,insa este si mai important sa ajutam atunci cand suntem tristi si deprimati.Fii o binecuvantare in viata cuiva,doar pentru un moment,si vezi cum iti va creste vibratia.

9. IARTA!

Stii ca atunci cand iti mentii starea de furie sau de suparare pe cineva,sistemul tau energetic sufera foarte mult?E ca si cum ai lua o greutate de cateva kg si ai purta-o dupa tine tot timpul.Cand alegi sa ierti,alegi sa renunti la acea greutate.Acest lucru te face sa fii mai usor si iti creste vibratia.Insa e foarte usor de vorbit despre iertare si foarte greu de facut.
Mai intai,da-ti seama ca sentimentele de furie pe care le perpetuezi in viata ta iti fac rau tie,nu persoanei care te-a jignit.
Daca cineva iti da un cactus cat timp il vei tine in mana? Pana iti va intra tepii sub piele? Pur si simplu da-i drumul ,lasa-l sa cada,leaga-ti ranile,ingrijeste- le si vindeca-te.Daca alegi sa tii cactusul in mana in continuare, nu poti sa invinovatesti pe nimeni altcineva decat pe tine pentru propria ta durere.
Invata lectia care decurge din experienta respectiva si mergi mai departe.Cand te simti jignit,tratat nedrept,asuma- ti responsabilitatea si mergi mai departe.Nu fi aspru cu tine,doar realizeaza ce ai facut rau in situatia respectiva si decide cum ar fi mai bine sa te comporti in viitor.
Trimite-i iubire celui care ti-a facut rau. Fii empatic. Realizeaza ca persoana repectiva se comporta asa,pentru a-si indeplini si ea nevoia de iubire.Simte compasiune pentru cei care nu au primit iubire in viata si cred ca vor obtine atentie prin comportamente agresive. Poate cel care te-a ranit se simte rau in legatura cu acest lucru,dar nu vrea sa recunoasca. Poate nu a vrut sa te raneasca,dar nu vrea sa-si recunoasca vina. Poate sufera atat de tare incat actul lui a fost un stigat de ajutor. Incerca sa vezi situatia din punctul lui de vedere.
Toata lumea greseste. Iarta- te pe tine si pe ceilalti. Ne aflam aici pentru a invata.Nu e nevoie sa porti greutati insuportabile in spate. Nu lasa loc pentru ura si manie in viata ta. Fa loc doar pentru iubire.

10. IUBESTE!

Iubirea este cea mai inalta frecventa vibrationala posibila. De aceea ,e bine sa gasim moduri de a iubi si de a ne afla cat de mult posibil pe frecventa iubirii.
Trimite iubire altora. Inchide ochii si imagineaza-ti persoana careia vrei sa-i trimiti dragoste. Imagineaza-ti energia cum se misca din inima ta inspre a ei. Poate fi colorata in roz,verde,galben, alb. Imagineaza- ti fluxul de iubire dintre voi. E posibil ca persoana respectiva sa va contacteze mai tarziu sa va spuna ca s-a gandit la voi.

Exprima-ti dragostea fata de ceilalti. Stiu ca toti oamenii din viata ta pe care ii iubesti,ca ii iubesti? Cand le-ai spus ultima oara? Si cand le-ai aratat? Printr- o imbratisare, strangere de mana,un zambet? Imparte permanent in jur aceste lucruri,pentru ca ceilalti sa stie permanent ca ii iubesti.

Aminteste- ti de conexiunea ta cu Sursa. Nu esti niciodata singur. Sursa Universala este permanent legata de tine si permanent accesibila. Inchide ochii si deschide-ti inima pentru a primi iubirea Universala. Imagineaza-ti o raza de lumina care vine din Univers si intra direct in inima ta. Ea va fi acolo mereu. Nu trebuie sa faci ceva sa o castigi,ea pur si simplu este. Las-o sa-ti spele temerile,vina, rusinea,furia, depresia. Adu-ti aminte ca esti permanent conectat cu Sursa de iubire Universala. Conecteaza-te la aceasta energie atunci cand te simti rau.

Iubeste-te pe tine insuti.Acorda-ti timp pe parcursul zilei pentru a-ti oferi iubire Du-te la masaj, imbratiseaza-te singur, zambeste in oglinda si spune-ti:"Te iubesc. Multumesc ca esti aici."Trimite iubire celulelor din corpul tau. Fa o lista cu lucruri pe care iti place sa faci si fa-le cat mai des cu putinta. Nu astepta ca ceilalti sa-ti ofere dragoste. Hraneste- te singur ca sa ii poti hrani pe altii. Acorda-ti timp sa-ti echilibrezi energiile,pentru a avea capacitatea sa imparti dragostea ta cu ceilalti.

Incearca aceste metode. Imparte- le cu prietenii si colegii. Creeaza un mediu pozitiv acasa la locul de munca. Totul incepe cu tine. Gandeste- te la cate lucruri poti face daca ai grija de nivelul tau energetic. Si adu-ti aminte, CA ESTI IUBIT INTOTDEAUNA!

"Viata insasi este magie, iar daca nu crezi asta, macar incearca sa o traiesti ca pe ceva magic." Albert Einstein

Poarta catre tine

.

Dragi prieteni, eu sunt Maria Magdalena. Mă cunoașteți, figura și fața mea au devenit parte din istoria voastră și, prin urmare, a fost distorsionată și umbrită. Dar voi îmi cunoașteți originea pentru că noi trăim din aceeași sursă – spațiul din interiorul inimii, Casa sufletului. Ați fost mișcați de aceeași dorință care m-a stăpânit și pe mine în timpul vieții mele pe Pământ. Un dor, o dorință de adevăr, de ceea ce este real, de esență. O dorință de a trăi din suflet, din inspirație, din esența voastră – care este ceea ce contează pentru voi.

A trăi în acest fel poate fi dureros. Vă duce la cele mai întunecate părți din voi, deoarece a trăi din esența voastră interioară înseamnă că totul trebuie să fie la vedere. Lumina trebuie să strălucească peste toate, pentru a deveni unul și pe de-antregul voi înșivă. Mulți oameni sunt angajați într-o luptă cu ei înșiși, și este dureros să vedem acest lucru. Oamenii adeseori trăiesc prin imagini, proiecții și seturi de reguli despre cum să fii un om de succes care este recunoscut și respectat de către toată lumea. Apoi, fără să vă dați seama, sunteți purtați departe de voi prin opiniile și cerințele de integrare ale societății. Simțiți că trebuie să vă adaptați la modul lor de gândire pentru a apărea drept atractiv și bun în ochii lumii. Acest lucru însă vă scoate din esența voastră și, în acest fel, vă deconectați de la voi înșivă. Dar totuși există o voce care spune: ”du-te înăuntru, descoperă cine ești!”. În acel spațiu deschis și fără judecăți, voi puteți descoperi cine sunteți: lumina și partea întunecată, și tot ceea ce voi sunteți prin ele: sentimentele, emoțiile și reacțiile voastre.

A te iubi pe tine însuți presupune a permite acel spațiu deschis din tine, a fi cu tine însuți și a observa ce este acolo. Totuși vine din nou acea voce din exterior, de cele mai multe ori vocea fricii, care spune: ”fii bun, fii ascultător, supune-te regulilor!; să nu apari diferit sau ciudat în ochii celorlalți”, și din nou pierdeți dialogul interior cu voi înșivă și cu acel spațiu deschis. Vă încătușați singuri, judecați conform standardelor lumii exterioare, ale societății, astfel rănindu-vă singuri. Așa că sunteți împinși înainte și înapoi între vocea lumii, care adesea este vocea fricii, și țipătul sufletului care vrea să vă conducă în interiorul vostru, în esența celui/celei ce sunteți. Și cum să vă descurcați cu această bătălie, acest du-te – vino între înăuntru și afară, între esență și exterior?!

Ascultați vocea din inima voastră! Alegeți pentru voi! Alegeți calea pe care vreti să mergeți în această viață. Decideți să o faceți cu toată puterea voastră, necondiționat! Plonjați în adânc, unde predomină adevărata iubire. Dar să știți că acel spațiu adânc nu are fund și poate părea un salt în abis, un salt în gol. Nu veți mai fi susținuți de aprobarea, complimentele și recunoașterea celorlalți; veți rămâne singuri.

Simțiți pentru câteva momente imensul spațiu din centrul inimii voastre, unde nu există judecată și nici imagini idealizate cu ceea ce ar trebui să faceți. Acolo numai Ființa este prezentă, Ființa pură. Puteți sta în atât de multă libertate sau preferați să stați în lesa normelor și valorilor promovate de alții? Puteți să vă scufundați în acele adâncuri? Puteți trăi cu adevărat?

Viața vă provoacă să faceți un salt în necunoscut, ceea ce este înfricoșător. Cu toate acestea, să vă limitați la îngusta cale cunoscută și să nu trăiți pe deplin, este mai rău. Atunci deveniți sclavii impulsurilor exterioare, pierzându-vă pe ”voi” și devenind nefericiți. Găsirea satisfacției în viață poate aparea doar când curgeți împreună cu curentul din inima voastră. Bătaia inimii voastre, care este unică în univers, cunoaște singură drumul. Și uneori, dacă vă pierdeți, apare nevoia unei perioade întunecate care să vă aducă înapoi la voi înșivă, care să vă ajute să vă amintiți cine sunteți voi în esența voastră cea mai profundă. Toate celelalte certitudini exterioare vor cădea și, în măsura în care ați trăit în acord cu standardele și idealurile exterioare, veți simți că totul este pierdut, că ați căzut într-o adâncă gaură neagră – și acest sentiment este îngrozitor! Este numit ”Noaptea Neagră a Sufletului”, dar acesta nu este decât o trecere. Treceți printr-o Poartă, una care se deschide dincolo către ceva, ceva măreț, o viziune pe care cu simțurile voastre obișnuite, condiționate de frici și idei vechi, nu vi-o puteți imagina.

Imaginați-vă că sunteți într-un tunel întunecat. Nu puteți vedea nici măcar pereții acestui tunel și vă simțiți înconjurați de nimic. Nu este nimic greșit în nimic. În esența sa nimicul nu este nici bun nici rău; este o deschidere absolută fără nici un fel de prejudecăți sau așteptări pe care să se bazeze. Și totuși nimicul vă provoacă frică, ca și cum v-ar distruge. Ceea ce nimicul distruge sunt vechile voastre identități care voi credeți că vă aparțin. Dar să știți că ceea ce voi sunteți cu adevărat nu poate fi distrus, nu poate să dispară. Este veșnic și atât de fără limite ca spațiul din inima voastră despre care am vorbit mai devreme. Acest spațiu este acolo – întotdeauna. Imaginați-vă că acceptați nimicul și lipsa certitudinilor și că, în același timp, vă simțiți puterea și independența. Apoi nu mai sunteți legați de această lume; sunteți liberi în adâncul ființei voastre!

Continuați să vă imaginați că mergeți prin acel tunel întunecat și că în fața voastră apare brusc o Poartă. Simțiți ce stare vă provoacă această imagine: vă este frică de Poartă sau vreți să treceți prin ea? Ușile sunt grele și închise sau este o ușă întredeschisă prin care se vede Lumina care strălucește din cealaltă parte? Doar simțiți, nu trebuie să faceți nimic. Acum imaginați-vă că stați în fața acelei Porți și puneți mâna pe ea. Lăsați ca energia Porții să curgă prin voi! Poarta este pragul dincolo de care se află noul, ceea ce sufletul vostru vrea să vă arate – atunci când sunteți gata să-l vedeți. Punând mâna pe Poartă vă acomodați cu noul și cu ceea ce vrea să curgă în viața voastră – într- un ritm care vi se potrivește. Vedeți dacă puteți primi energia noului, energia de Acasă, energia sufletului vostru! Lăsați să curgă prin palma voastră și prin tot corpul vostru, într-un fel în care să vă simțiți bine – nici prea mult, nici prea puțin. Energia curge în jurul și prin capul vostru, umerii voștri și inima voastră; și curge chiar mai adânc: în stomacul vostru, în bazinul vostru, în coccisul vostru și prin gambele voastre în picioarele voastre. Și fiți conștienți, dacă sunteți în Noaptea Neagră a Sufletului, dincolo de Poartă se află ceva nou care vă așteaptă, deși el nu poate fi văzut cu ochii pe care-i aveți acum. Cu ochii noi veți vedea acea realitate care se află dincolo de Poartă și vă veți dezvolta acești ochi noi renunțând la vechiul mod de viață; când nu vă mai agățați de vechile certitudini și tipare de supraviețuire de care ați fost atașați înainte.

Cum vă dați seama când sunteți pregătiți să renunțați la vechi? Adeseori prin sentimentele de disconfort, furie, nemulțumire sau disperare și neputință, care vă arată că nu mai vreți ca lucrurile să fie așa cum au fost. Apoi ați putea gândi: ” Nu mai vreau să fiu aici! Nu mai vreau să trăiesc pe Pământ!”, dar de fapt ceea ce voi spuneți este: ” Nu mai vreau vechea cale, nu mai vreau ca lucrurile să fie așa cum au fost!”. Cu toate acestea, mintea voastră, formată de trecut, încă nu-și poate imagina că ar exista și alte căi și, prin urmare, Noaptea Întunecată a Sufletului devine disperată și intensă. Pe măsură ce vechiul dispare, dar noul nu a sosit încă, faptul că sunteți în acest tunel întunecat și fără limite vă obligă să alegeți. Fie continuați să vă urmați vocea sufletului și vă rămâneți credincioși vouă înșivă, fie vă întoarceți la vocile din afară: cele ale fricii, ale familiarului, ale trecutului. Așa că, vă rog: dacă acum experimentați Noaptea Neagră a Sufletului, stați acolo, continuați să mergeți spre interior și să simțiți ce se află acolo. Dacă acolo este frică, incertitudine, tristețe sau disperare, nu le judecați, stați cu ele și nu vă feriți de ele.

Lumina voastră este mai puternică decât toate acele emoții care nu sunt punctul final, ci un loc de popas de-a lungul căii. Vedeți Poarta de la distanță, ea deja este acolo! Conectați-vă cu energia noului prin intermediul acelei Porți. Și într-o bună zi ușa acelei Porți se va deschide larg – vedeți-o în fața voastră! Poate că este prea mult să simțiți totul acum, dar pentru un timp observați-o de la distanță. Cum va fi când Poarta se va deschide larg și voi vă veți plimba înăuntru prin ea? Ce vă așteaptă acolo? Ce sentimente vă trezește? Încă nu trebuie să treceți dincolo de Poartă, îi va veni vremea – totul vine atunci când îi sosește vremea. Dar de-acum simțiți-i promisiunea: frumusețea Luminii de acolo; mulțumirea, bucuria și confortul de a fi acolo. Simțiți liniștea vieții de acolo și bucurați-vă, pentru că drumul pe care călătoriți voi acum – cel pe care îl simțiți ca pe o noapte întunecată ce vă stimulează frica – acolo vă conduce!

Păstrați această perpectivă în fața ochilor voștri și drumul vostru va deveni mai ușor! Vă țin de mână; simțiți-mi prezența! De fiecare dată când o Poartă se deschide, ne face foarte fericiți și ne simțim mult mai profund uniți cu voi. Noi toți suntem conectați unii cu ceilalți și fiecare pas pe care fiecare persoană îl face poartă ceva din noi toți mai aproape de Întreg.

.Scris de m.magdalena

.

Cum sa nu te lupti cu Frica

Despre Nou, Fericire si cum sa nu te lupti cu Frica



Sunt unele zile in care unii dintre noi se intreaba: ” Dar ce e cu mine? Parca nu am evoluat deloc de fapt! Stiu atatea lucruri acum, cunosc o noua dimensiune a vietii, m-am deschis spiritual, inteleg si vad cum functioneaza totul, insa parca nu ma schimb pe mine in profunzime: tot am traume, tot am suparari, tot am frici, tot ma zbat, tot ma tem! Am impresia ca totul e in zadar. Poate nu fac eu ce trebuie, cum trebuie. As vrea sa fiu o persoana mai buna, o persoana pe masura intelepciunii luminii pe care am adunat-o in mine! As vrea sa ma rup de sabloane, de trecut si de frici. Dar cum? Ma simt derutat.”

In acele zile nu ne dam seama de fapt ca noi nu am dat drumul trecutului, vechiului si ca inca mai pastram in noi o teama de nou si de avantare in necunoscut (necunoscut mintii, ca sufletul nostru nu a uitat niciodata incotro mergem), care ne face sa nu aplicam ceea ce am invatat si ceea ce stim acum mai bine ca niciodata.

De aceea, astazi am ales sa va aduc bucurie si raspunsuri prin cateva pasaje dintr-o carte de Osho pe care o citesc acum – Curajul. Am selectat cateva paragrafe despre nou, nefericire, fericire si frica.

Cred ca avem nevoie sa ne aducem aminte urmatoarele de mai jos acum cand e timpul mai mult ca niciodata sa pasim inainte fara frica si cu curaj, pentru a fii cine suntem si pentru a trai o viata in fericire si in iubire. Citind, am asociat partea despre frica si intuneric, cu trecutul. La fel de usor cum ne luptam cu frica si intunericul, doi adversari care nici macar nu exista decat prin lipsa iubirii si respectiv a luminii, asa de usor ne luptam zi de zi si cu trecutul, care nici el nu exista – tot ce avem si tot ce exista este prezentul si noul care vine din el.
Cand noul iti bate la usa, deschide-i!

Noul nu apare din tine, el vine de dincolo. Nu face parte din tine. E in joc tot trecutul tau. Noul creaza discontinuitate, de aici teama. Ai trait intr-un fel, ai gandit intr-un fel, ti-ai facut o viata confortabila pe baza credintelor tale. Apoi ceva nou iti bate la usa si intregul sablon al trecutului urmeaza sa fie tulburat. Daca lasi noul sa intre n-ai sa mai fii niciodata acelasi, noul te va transforma. Este riscant. Niciodata nu poti sa stii unde te va duce noul. Vechiul este cunoscut, familiar; ai trait cu el mult timp, esti la curent cu el. Noul este necunoscut. Poate sa iti fie prieten, poate sa iti fie dusman, cine stie? Singurul mod de a sti este sa-l lasi sa intre; de aici nelinistea, de aici teama.Si nici nu poti sa-l respingi intruna, pentru ca vechiul nu ti-a dat inca ceea ce cauti. Vechiul ti-a promis ca iti da, dar nu s-a tinut de promisiune. Vechiul e cunoscut dar nefericit. Noul s-ar putea sa fie stanjenitor, incomod, dar exista posibilitatea ca el sa iti aduca fericirea. Asa ca nu-l poti respinge, dar nici nu-l poti accepta; de aici ezitarea, tremurul, marea neliniste ce apar in fiinta ta. E firesc sa fie asa, asa va fi mereu. Incearca sa intelegi aparitia noului. Toti oamenii din lume vor noutate pentru ca nimeni nu este multumit de ceea ce e vechi. Vechiul nu poate multumi pe nimeni pentru ca e cunoscut, si o data ce e cunoscut a ajuns sa se repete, fapt care il face plictisitor, monoton. Vrei sa scapi de el, vrei aventura, vrei ceva nou, si totusi cand noul iti bate la usa te dai inapoi, te faci mic, te ascunzi in vechi. Pentru a lasa noul sa intre e nevoie de curaj, si nu de curaj obisnuit, ci de curaj extraordinar. Iar lumea e plina de lasi, de aceea oamenii si-au oprit dezvoltarea. Cum sa te dezvolti daca esti las? La fiecare noua ocazie te codesti, dai inapoi, inchizii ochii. Cum sa te dezvolti? Cum sa fii? Doar pretinzi ca esti. Si pentru ca nu poti sa te dezvolti, nu poti sa cresti, trebuie sa gasesti cresteri inlocuitoare. Tu nu poti sa cresti, dar contul tau din banca poate sa creasca, asta e un inlocuitor. EL nu are nevoie de curaj, e perfect adaptat la lasitatea ta. Contul din banca creste intruna si incepi sa crezi ca cresti si tu. Devii mai respectabil. Numele tau si faima ta continua sa creasca si crezi ca tu esti in crestere? Nu faci decat sa te amagesti singur. Tu nu esti nici nume, nici faima. Contul din banca nu e fiinta ta. Dar daca’ te gandesti la fiinta incepi sa tremuri, deoarece daca vrei sa cresti, sa te dezvolti trebuie sa te lepezi de toata lasitatea.

Cum sa devenim noi? Nu putem deveni noi cu de la noi putere, singuri. Noutatea vine de dincolo, de la Dumnezeu, sa spunem. Noutatea vine de la existenta. Mintea e mereu veche. Mintea nu e niciodata noua, ea e acumularea trecutului. Noutatea vine de dincolo, e un dar de la Dumnezeu.

Necunoscutul si incogniscibilul, transcedentalul, au patruns in tine. Au patruns pentru ca nu esti sigilat si pus deoparte, nu esti o insula. Poate ca tu ai uitat transcedentalul, dar transcedentalul nu te-a uitat pe tine. Copilul poate si-a uitat mama, dar mama nu si-a uitat copilul. Tu, partea, s-ar putea sa gandesti “sunt separat”, dar intregul stie ca nu esti separat. Intregul a patruns in tine. Pastreaza contactul cu tine. De asta noul continua sa vina, desi nu-l primesti cu bratele deschise. El vine in fiecare dimineata, vine in fiecare seara. El vine intr-o mie si unul de feluri. Daca ai ochi sa vezi, il vei vedea venind continuu la tine.

Existenta continua sa se reverse asupra ta, dar tu esti inchis in trecutul tau. Parca ai fi intr-un fel de mormant. Ai devenit insensibil. Din cauza lasitatii ti-ai pierdut sensibilitatea. Sa fii sensibil inseamna sa simti noul – si atunci vor aparea fiorul noului, pasiunea pentru nou si aventura, si vei incepe sa patrunzi in necunoscut, nestiind incotro mergi. Mintea considera asta o nebunie. Mintea se gandeste ca nu e rational sa parasesti vechiul. Dar Dumnezeu e intotdeauna noul.De asta, legat de Dumnezeu nu putem folosi timpul trecut sau viitorul. Nu putem spune “Dumnezeu a fost” sau “Dumnezeu va fi”. Putem folosi numai prezentul: “Dumnezeu este.” El e intotdeauna proaspat, virgin. Si a patruns in tine.

Tine minte ca orice nou care vine in viata ta e un mesaj de la Dumnezeu. Daca il accepti esti religios. Daca il respingi, esti pagan. Omul trebuie doar sa se mai relaxeze putin pentru a accepta noul; trebuie sa se mai deschida putin pentru a lasa noul sa intre. Fa-i loc lui Dumnezeu sa intre in tine.

Acesta este tot rostqul rugaciunii sau al meditatiei – deschide-te, spune da, spune “Intra”, spune “Te asteptam de mult si sunt recunoscator ca ai venit”. Primeste intotdeauna noul cu mare bucurie. Chiar daca uneori este incomod, merita; chiar daca uneori noul te duce in sant, merita, pentru ca numai prin greseli inveti si numai prin greutati te dezvolti. Noul va aduce greutati. De asta alegi vechiul – vechiul nu aduce greutati, el e o consolare, e un adapost.

Si numai noul, acceptat profund si total, te poate transforma. Nu poti aduce noul in viata ta; noul vine singur. Tu poti fie sa il accepti, fie sa il respingi. Daca il respingi, vei ramane o piatra, inchis si mort. Daca il primesti, vei deveni o floare, vei incepe sa te deschizi….iar acea deschidere e o sarbatoare.

Numai intrarea noului te poate transforma, nu exista alte cale de transformare. Si tine minte, asta nu are nicio legatura cu tine si cu eforturile tale. Dar sa nu faci nimic inseamna sa incetezi sa actionezi; inseamna sa actionezi fara vointa sau directie sau impuls din trecut. Cautarea noului nu poate sa fie o cautare obisnuita, caci cum sa cauti noul cand nu-l cunosti, nu l-ai intalnit niciodata? Cautarea noului trebuie sa fie o explorare deschisa. Nu cunosti. Trebuie sa incepi intr-o stare de necunoastere si trebuie sa inaintezi cu inocenta unui copil, emotionat de posibilitati-iar posibilitatile sunt infinite.Nu poti sa faci nimic pentru a crea noul, pentru ca orice ai face va fi din vechi, va fi din trecut. Dar asta nu inseamna sa nu mai actionezi deloc. Actioneaza fara vointa sau directie, sau fara impuls din trecut, adica actioneaza spontan, lasa momentul sa decida. Nu impune decizia ta, pentru ca decizia ta va fi din trecut si va distruge noul. Actioneaza exact ca un copil. Abandoneaza-te in intregime momentului, si vei gasi in fiecare zi noi deschideri, o noua lumina, o noua intelegere. Iar acele noi intelegeri ne vor schimba continuu. Intr-o zi vei vedea dintr-o data ca in fiecare moment esti nou. Vechiul nu ma zaboveste, vechiul nu te mai inconjoara ca un nor. Esti ca un bob de roua, proaspat si tanar. Asta este adevaratul inteles al invierii. Daca intelegi asta, vei fi liber de memorie – memoria psihologica, adica. Memoria e un lucru mort. Memoria nu e adevar si nu va fi niciodata, pentru ca adevarul e mereu viu, adevarul e viata; memoria este persistenta a ceea ce nu mai e. Este traiul intr-o lume fantomatica, dar ea ne contine, este inchisoarea noastra. De fapt, este noi. Memoria creaza nodul, complexul numit “EU”, eul. Si aceasta entitate falsa numita “Eu” se teme continuu de moarte. De asta ti-e frica de nou.

De fapt, acestui “Eu” ii e frica, nu tie. Fiinta nu cunoaste frica, dar eul se teme, pentru ca eului ii este foarte frica de moarte. El e artificial, e arbitrar, in orice clipa se poate narui. Iar cand intra noul, apare teama. Eul se teme ca s-ar putea narui. A ajuns cumva sa se mentina intreg, dintr-o bucata, iar acum vine ceva nou, care il va zdruncina, facandu-l bucatele. De asta nu accepti noul cu bucurie. Eul nu poate sa accepte cu bucurie propria-i moarte – cum sa-ti accepte moartea cu bucurie?

Daca nu intelegi ca tu nu esti eul, n-ai sa poti sa primesti noul. O data ce ai inteles ca eul este amintirea trecutului si nimic altceva, ca tu nu esti memoria ta, ca memoria este exact ca un biocomputer, ca este o masina, un mecanism util, dar ca tu esti dincolo de ea, ai facut un pas urias. Tu esti constiinta, nu memorie. Memoria e continuta in constiinta, tu esti constiinta insasi. (…) Memoria este arhiva ta. Tu esti cel care cauta in arhiva, nu esti arhiva. (…) Dar memoria este intreaga energie vitala a eului. Fireste, memoria e veche, si se teme de nou. S-ar putea ca noul sa fie deranjant, s-ar putea ca noul sa nu fie digerabil. S-ar putea ca noul sa aduca necazuri. Va trebui sa te tot adaptezi si readaptezi. Lucrul asta pare dificil, anevoios.

Ca sa fii nou trebuie sa nu te mai indentifici cu eul. O data ce nu te mai identifici cu eul nu iti mai pasa daca moare sau traieste. De fapt, stii deja ca este mort. E doar un mecanism. Foloseste-l, dar nu te lasa folosit de el, eul se teme continuu de moarte pentru ca este arbitrar. El nu apare din fiinta, nu are cum sa apara din fiinta, pentru ca fiinta e viata, iar viata nu se teme de moarte. Viata nu stie nimic despre moarte. Sa mori ca eu inseamna sa nasti ca fiinta.

Noul este un mesager de la Dumnezeu, noul este un mesager de la Dumnezeu. Este o evanghelie! Asculta de nou, mergi cu noul, stiu ca ti-e frica. Mergi cu noul in ciuda fricii, si viata iti va fi tot mai bogata si intr-o zi vei putea sa iti eliberezi splendoarea intemnitata.
Fericirea si nefericirea

Pierdem mult din viata din cauza ca ne lipseste curajul. De fapt, ca sa realizezi ceva nu e nevoie de efort ci doar de curaj, si lucrurile incep sa vina ele spre tine in loc sa te duci tu spre ele…cel putin asa e in lumea interioara.

Iar pentru mine, a fi fericit este cel mai mare curaj. A fi nefericit este o mare lasitate. Ca sa fii nefericit nu e nevoie de nimic. Orice las poate sa fie nefericit, orice prost poate sa fie nefericit. Oricine e in stare sa fie nefericit, dar pentru a fi fericit e nevoie de mult curaj – e o sarcina anevoioasa.

In mod normal nu gandim asa. Ni se pare firesc ca toata lumea sa vrea sa fie fericita. Este o parere total gresita. Foarte rar un om vrea sa fie fericit in ciuda a ceea ce spune. Foarte rar un om e gata sa fie fericit – oamenii au investit foarte mult in nefericirea lor. Adora sa fie nefericiti…de fapt, sunt fericiti ca sunt nefericiti.

Trebuie intelese multe lucruri, altfel e greu sa iesi din rutina nefericirii. Primul lucru este ca nimeni nu te tine acolo; tu esti cel care a decis sa ramana in acea inchisoare a nefericirii. Nimeni nu te tine acolo. Cel care e gata sa iasa, poate sa iasa in clipa asta. Nimeni altcineva nu e raspunzator de nefericirea ta, numai ca tu nu accepti niciodata acest adevar si ramai pe mai departe nefericit spunand: “Altcineva ma face nefericit”.

Daca altcineva te face nefericit, fireste, ce poti sa faci? Daca te faci singur nefericit, se poate face ceva…se poate face ceva imediat. Atunci depinde de tine sa fii sau nu nefericit. Dar acum tie iti place sa fii nefericit, arunci responsabilitatea in seama altcuiva – a sotiei, a familiei, a copilariei, a mamei, a societatii, a istoriei, a soartei si a mai stiu eu ce. Numele difera, dar trucul e acelasi.

Omul devine cu adevarat om atunci cand isi asuma intreaga raspundere pentru ceea ce este. Asta este primul cura, cel mai mare curaj. Este foarte greu sa accepti asta, pentru ca mintea spune intruna:”Daca tu esti raspunzator, de ce ai creat acest lucru?”. Pentru a evita intrebarea, spunem ca altcineva este raspunzator:”Ce pot sa fac? Sunt neajutorat…sunt o victima! Sunt aruncat de colo-colo de forte mai mari decat mine si nu pot sa fac nimic. Cel mult, pot sa plang ca sunt nefericit, iar plansul ma face si mai nefericit”. Si totul creste, daca exerserzi, creste, si te afunzi din ce in ce mai adanc.

Nimeni, nicio alta forta, nu iti face nimic. Tu si numai tu esti raspunzator de ce ti se intampla. Asta e toata filosofia karmei. Karma inseamna fapta. Tu ai facut, tu poti sa dregi. Si nu e nevoie sa astepti, sa intarzii. Nu e nevoie de timp – sari pur si simplu din nefericire!

Insa noi ne-am obisnuit asa. Ne-am simti foarte singuri daca n-am mai fi nefericiti, ne-am pierde cel mai bun tovaras. Nefericirea a devenit umbra noastra, ne insoteste pretutindeni. Ne-am casatorit cu ea. Si e o casnicie foarte lunga. Suntem casatoriti de multe vieti cu nefericirea.

Acum e timpul sa divortam. Asta numesc eu cel mai mare curaj – sa divortezi de nefericire, sa pierzi cel mai vechi obicei al mintii omenesti, cel mai vechi tovaras.
Frica versus Iubire

Daca iubesti profund, frica nu exista. Frica e ceva negativ, o absenta. Lucrul asta trebuie inteles foarte bine, altfel nu ai sa poti intelege niciodata natura fricii. Ea este ca intunericul. Intunericul nu exista, el doar pare sa existe. De fapt, intunericul este doar absenta luminii. Lumina exista; inlatura lumina si apare intunericul. Intunericul nu exista, nu poti sa inlaturi intunericul. Orice ai face, nu poti sa inlaturi intunericul. Nu il poti aduce, nu il poti arunca. Daca vrei sa faci ceva cu intunericul, trebuie sa faci ceva cu lumina, caci poti manevra numai ceva care exista. Stinge lumina si apare intunericul; aprinde lumina si intunericul dispare – dar lucrul pe care il manevrezi e lumina. Cu intunericul nu poti face nimic.

Frica e intuneric. Ea e absenta iubirii. Nu poti face nimic in privinta ei,si cu cat faci mai mult, cu atat mai mult iti e frica, pentru ca iti dai seama ca e cu neputinta sa o starpesti. Problema devine tot mai complicata. Daca te lupti cu intunericul pierzi. Poti sa iei o sabie si sa incerci sa omori intunericul, dar vei sfarsi doar prin a fi epuizat. Si in cele din urma mintea va gandi: ” Intunericul este foarte puternic, de asta nu am putut sa il infrang”.

Aici logica greseste. Daca te lupti cu intunericul si nu poti sa il infrangi, nu poti sa il distrugi,este absolut logic sa ajungi la concluzia ca “Intunericul este foarte, foarte puternic. Sunt neputincios inaintea lui”. Dar realitatea este exact pe dos. Nu tu esti neputincios, intunericul este neputincios. De fapt, intunericul nu exista, de asta nu ai putut sa il infrangi. Cum sa infrangi ceva care nu exista?

Nu te lupta cu frica; altfel iti va fi tot mai mult frica, si in fiinta ta va patrunde o frica noua: frica de frica, iar ea este foarte periculoasa. In primul rand, frica este o absenta, iar in al doilea rand, frica de frica este frica de absenta absentei. Si atunci innebunesti!

Frica nu e decat absenta iubirii. Fa ceva cu iubirea, uita frica. Daca iubesti din toata inima, frica dispare. Daca iubesti profund, frica nu exista.

Cand iubesti pe cineva, nu ti-e frica de nimic.Iubirea e cheia secreta. Daca simti ca in fiinta ta exista frica, iubeste mai mult. Fii curajos in iubire, ai curaj. Fii aventuros in iubire; iubeste mai mult si iubeste neconditionat, pentru ca, cu cat iubesti mai mult, cu atat mai putin iti este frica.

Iar cand spun iubire, ma refer la toate cele patru nivele de iubire, de la sex la samadhi.

Iubeste profund.

Din cartea “Curajul-Placerea de a trai periculos ” – Osho, publicata la Pro Editura si Tipografie. Va recomand din toata inima aceasta carte plina de intelepciune, dar si celelalte carti din aceasta colectie intitulata Incursiune intr-un nou mod de viata: Inteligenta, Intuitia, Bucuria, Creativitatea, Libertatea.