Misterul relatiei

Relatia este un mister. Si fiindca ea exista intre doua persoane, ea depinde de amandoua. De fiecare data cand se intalnesc doua persoane se creeaza o lume noua. Prin simpla lor intalnire ia fiinta un fenomen nou, care nu existase inainte, care nu existase niciodata pana atunci. Si prin intermediul acelui fenomen nou, ambele persoane se schimba si se transforma. Cand nu esti in relatie, esti ceva anume; dupa ce intri intr-o relatie devii imediat altceva. S-a intamplat ceva nou. Cand devine iubita, o femeie nu mai e aceeasi femeie. Cand devine tata, un barbat nu mai e acelasi barbat. Un copil se naste, dar noua ne scapa intru totul un lucru: in momentul in care se naste copilul, s-a nascut si mama. Aceasta n-a existat niciodata inainte. Femeia a existat, dar mama niciodata. Iar o mama reprezinta ceva absolut nou. Relatia e creata de voi, dar dupa aceea relatia va creeaza, la randul ei, pe voi. Doua persoane se intalnesc, aceasta inseamna ca doua lumi se intalnesc. Nu este un lucru simplu, ci unul foarte complex, cel mai complex. Fiecare persoana e o lume in sine, un mister complex cu un trecut lung si un viitor etern. La inceput se intalnesc doar periferiile. Dar daca relatia devine intima, capata profunzime, daca apropierea dintre cei doi creste, atunci centrele incep incetul cu incetul sa se intalneasca. Atunci cand centrele se intalnesc, ceea ce se petrece se numeste iubire. Cand se intalnesc periferiile, cei doi parteneri sunt cunostinte. Atingi persoana dinspre exterior, chiar de la linia sa de hotar, atunci e cunostinta. De multe ori incepeti sa va numiti cunostintele, iubiri. Atunci comiteti o eroare; intre tine si o cunostinta nu este iubire. Iubirea este foarte rara. Ca sa intalnesti o persoana in centrul sau trebuie sa treci tu insuti printr-o revolutie, fiindca daca vrei sa intalnesti o persoana in centrul ei va trebui sa permiti persoanei aceleia sa ajunga si ea in centrul tau. Va trebui sa devii vulnerabil, absolut vulnerabil, deschis. E riscant. Sa permiti cuiva sa ajunga in centrul tau e riscant, periculos, fiindca nu stii niciodata ce-ti va face persoana respectiva. Si odata ce ti-a cunoscut toate secretele, odata ce a iesit la iveala ceea ce tineai ascuns, odata ce esti expus complet, nu stii niciodata ce va face persoana cealalta. Exista frica, de aceea nu ne deschidem niciodata. Suntem doar cunostinte si noi credem ca s-a produs iubirea. Periferiile se intalnesc si noi credem ca noi ne-am intalnit. Tu nu esti periferia ta. In realitate, periferia este granita ta, este doar gardul care te imprejmuieste; nu te reprezinta pe tine. Periferia este locul pana unde esti tu si de unde incepe lumea. Se poate ca chiar si soti si sotii care au trait impreuna ani multi sa fie doar cunostinte. Se poate sa nu se fi cunoscut unul pe celalalt. Si cu cat traiesti mai mult impreuna cu cineva, cu atat uiti complet ca centrele au ramas necunoscute. Primul lucru care trebuie stiut este, deci, acesta: nu luati relatiile dintre cunostinte drept iubire. Puteti sa faceti dragoste, puteti sa aveti o relatie sexuala, dar sexul este si el tot periferic. Pana cand nu se intalnesc centrele, sexul nu este decat o intalnire dintre doua corpuri, iar o intalnire dintre doua corpuri nu este intalnirea dintre voi. Sexul ramane si el tot o relatie intre doua cunostinte – o relatie fizica, trupeasca, totusi doar o relatie intre cunostinte. Poti permite cuiva sa patrunda in centrul tau doar atunci cand nu ti-e frica, atunci cand nu esti temator. Asadar eu va spun ca exista doua feluri de a trai. Unul, orientat catre frica si altul, orientat catre iubire. Modul de viata orientat catre frica nu va poate niciodata conduce spre relatii profunde. Ramaneti tematori, iar celuilalt nu-i este permis sa patrunda pana in miezul vostru. Ii permiteti celuilalt sa intre pana intr-un punct, dupa care apare zidul si totul se opreste aici. Persoana orientata spre iubire este persoana religioasa. Persoana orientata spre iubire este aceea careia nu-i e frica de viitor, careia nu-i e frica de rezultat si de urmari, care traieste aici si acum. Asta e ceea ce-i spune Krishna lui Arjuna in Gita: nu-ti bate capul cu rezultatul. Mintea orientata spre frica procedeaza asa. Nu te gandi la ce se va intampla drept consecinta. Fii, pur si simplu, aici si actioneaza total. Nu calcula. Un om orientat spre frica intotdeauna calculeaza, planifica, face aranjamente, isi ia masuri de siguranta. In felul acesta, toata viata lui e pierduta. Daca te poti afla in momentul acesta, in momentul acesta prezent, in plenitudine, doar atunci poti iubi. Iubirea e o inflorire rara. Ea are loc doar cateodata. Milioane si milioane de oameni traiesc cu atitudinea falsa de iubiti. Ei cred ca iubesc, dar asta e numai o parere a lor. Iubirea este o inflorire rara. Uneori are loc. E rara fiindca se poate produce doar atunci cand nu exista frica, niciodata inainte. Aceasta inseamna ca iubirea ii poate aparea doar unei persoane foarte profund spirituale. Cunostinta pot lega toti, sexul e posibil pentru toti, dar nu si iubirea. Cand nu ti-e frica, nu ai nimic de ascuns; atunci poti fi deschis, atunci poti retrage toate limitele si atunci il poti invita pe celalat sa patrunda pana in miezul tau cel mai intim. Si retineti, daca permiti cuiva sa patrunda adanc in tine, celalalt iti va permite sa patrunzi in el, fiindca atunci cand permiti cuiva sa patrunda in tine ia nastere increderea. Cand tie nu-ti e frica, celalalt devine netemator. In iubirea voastra, frica e mereu prezenta. Sotului ii e frica de sotie, sotiei ii e frica de sot. Iubitilor le e intotdeauna frica. Atunci la mijloc nu e iubire, la mijloc e un aranjament intre doua persoane tematoare care depind una de cealalta, care se lupta, se exploateaza, se manipuleaza, se controleaza, se domina, se poseda – dar nu e iubire. Daca poti permite iubirii sa apara, atunci nu mai e nevoie de rugaciune, nu mai e nevoie de meditatie, nu mai e nevoie de nicio biserica, de niciun templu. Daca iubesti poti sa uiti cu totul de Dumnezeu, fiindca prin iubire iti va fi aparut totul: meditatia, rugaciunea, Dumnezeu, totul iti va fi aparut. La asta se refera Iisus atunci cand spune ca iubirea e Dumnezeu. Dar iubirea e dificila; trebuie sa fie depasita teama. Si aceasta este ciudatenia, ca voua va e atat de frica fara sa aveti nimic de pierdut. Kabir a spus undeva: ma uit la oameni; le e atat de frica, dar eu nu vad de ce – fiindca nu au nimic de pierdut. Spune Kabir: ei sunt asemenea cuiva care sta gol dar nu se duce niciodata sa faca baie in rau, fiindca ii e frica – unde o sa-si usuce hainele? Aceasta este situatia in care va aflati – goi, fara haine, dar intotdeauna temandu-va pentru hainele voastre. Ce aveti de pierdut? Nimic. Trupul acesta va va fi luat de moarte. Inainte sa va fie luat de moarte, dati-l iubirii. Tot ceea ce aveti va va fi luat. Inainte sa va fie luat, de ce sa nu impartasiti ceea ce aveti? Acesta este singurul mod de a avea ceva. Daca poti impartasi si poti oferi, tu esti stapanul. Iti va fi luat, nu exista nimic pe care sa-l poti detine vesnic. Moartea va distruge totul. Asadar, daca ma urmariti cum trebuie, lupta care se da este intre moarte si iubire. Daca poti sa oferi, atunci nu va mai exista moarte. Inainte sa-ti fie luat ceva, tu il vei fi dat deja, tu il vei fi oferit in dar. Nu poate exista moarte. Pentru cel care iubeste nu exista moarte. Pentru unul care nu iubeste, fiecare moment este o moarte, pentru ca in fiecare moment ii este smuls ceva. Trupul dispare, il pierde cu fiecare clipa. Si apoi va veni moartea si totul va fi nimicit. Ce este frica aceasta? De ce iti este atat de mare teama? Chiar daca se afla totul despre tine si esti o carte deschisa, de ce sa-ti fie frica? In ce fel poate sa-ti faca asta rau? Acestea sunt doar niste conceptii false, doar niste conditionari pe care ti le-a dat societatea – ca trebuie sa te ascunzi, ca trebuie sa te pui la adapost, ca trebuie sa fii totdeauna intr-o atitudine razboinica, fiindca toti iti sunt dusmani, toti sunt impotriva ta. Nu e nimeni impotriva ta. Chiar daca simti ca e cineva impotriva ta, nici macar acel cineva nu e impotriva ta – fiindca fiecare om e preocupat de el insusi, nu de tine. N-ai de ce sa te temi. Lucrul acesta trebuie inteles pentru ca o relatie adevarata sa poata avea loc. Nu ai de ce sa te temi. Meditati pe marginea acestui lucru. Si apoi permiteti-i celuilalt sa intre inauntrul vostru, invitati-l pe celalalt sa intre inauntrul vostru. Nu creati nicio bariera nicaieri; deveniti un pasaj totdeauna deschis, fara incuietori, fara usi in drum spre voi, fara usi inchise in drum spre voi. Atunci iubirea e posibila.